Trecem la ora de iarnă. Medicii atrag atenția că pot apărea probleme de sănătate

În noaptea de 24 spre 25 octombrie trecem la ora de iarnă 2020 și vom dormi cu o oră în plus, dar organismul are nevoie de o perioafă de acomodare pentru a se adapta la noul ritm de viață.

 

În noaptea de sâmbătă spre duminică (24/25 octombrie), România trece la ora de iarnă. Astfel, ora 4.00 devine ora 3.00 în această noapte, iar ziua de duminică are 25 de ore, este ziua cea mai lungă din acest an. Chiar dacă Parlamentul European a adoptat renunţarea la schimbarea sezonieră a orei încă din 2018, aceasta se va întâmpla abia din 2021, când și România va decide dacă va păstra ora de iarnă, standard, valabilă în majoritatea statelor, ori va adopta definitiv ora de vară.

O oră de somn în plus ar trebui să ne bucure, dar medicii ne avertizează că, în timp ce pentru anumite persoane adaptarea la noua oră se face aproape firesc, persoanele mai sensibile și cele cu anumte afecțiuni psihice sunt puternic influențate, iar organismul lor poate suferi anumite dereglări, cel puțin în perioada de acomodare.

Medicii atrag atenția că în primele 10-15 zile după schimbarea orei se diminuează calitatea somnului multor persoane, iar în același timp crește riscul de infarct cu 5-10 procente. „Cele mai afectate sunt persoanele tinere, active din punct de vedere profesional și cele care suferă deja de boli cardiace”, spun medicii cardiologi.

 

Modificarea orei de trezire generează un şoc pentru organism, care reacţionează pentru a se adapta. Astfel, sistemul cardiovascular s-ar putea deregla, manifestând oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale pulsului, dar ne poate afecta și echilibrul nutriţional, dându-ne peste cap întreg metabolismul. „Modificare orei de trezire și creșterea numărului orelor de întuneric generează un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii, determinând modificări la nivel cardiovascular și neuropsihic”, explică medicul urgentist Lhuana Zissu, directorul Serviciului Județean de Ambulanță Buzău.

Aceasta spune însă că printr-o planificare corespunzătoare a activităților zilnice și evitarea suprasolicitării nervoase prin consum crescut de cafea sau alte substanțe energizante se pot evita efectele nedorite. „Foarte important este, de asemenea, ca persoanele diagnosticate cu afecțiuni cardiace sau psihiatrice să respecte cu strictețe recomandările medicului curant, să-și administreze medicația și să evite situațiile conflictuale. Mișcarea în aer liber și o alimentație bogată în fructe și legume proaspete au un efect importamt în combaterea efectelor negative ale schimbării orei”, mai spune dr. Zissum reamintindu-ne că nu trebuie să uităm că vitamina C este o armă excelentă împotriva oboselii.

 

Medicii psihiatri consideră la rându lor că pentru mulți oameni, această schimbare generează oboseală, o stare generală deteriorată și probleme de concentrare, întrucât ritmul biologic este dereglat. Deși nu nu există un consens cu privire la beneficiile şi daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, medicii avertizează că oamenii care suferă de diferite afecţiuni, precum şi copiii şi vârstnicii, vor resimţi mai puternic trecerea la ora de iarnă. Mai mult, pot apărea stări de astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, dureri de cap şi scăderea sau creşterea poftei de mâncare.

„Persoanele mai sensibile pot fi influențate de schimbarea orei, pentru că se autosugestionează şi astfel pot resimți unele tulburări ale ritmului de somn. Nu este o problemă gravă, iar majoritatea oamenilor se acomodează în câteva zile. Totuși, în funcție de cât se gândeşte fiecare la asta, schimbarea orei poate da peste cap ritmul de zi cu zi și chiar îi poate afecta sănătatea pentru una-două săptămâni. În această perioadă poate resimţi o stare de oboseală accentuată, lipsă de energie, chiar o predispoziție la depresie în cazul persoanelor care suferă deja de anumite afecțiuni psihice. De aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei, iar în această perioadă, când se adaugă și presiunea și stresul pandemiei de coronavirus, riscurile sunt chiar mai mari”, explică medicul psihiatru Maria Cristache, menționând că scurtarea zilei și dereglarea ceasului biologic pot duce la tulburare afectivă sezonieră.

 

Efectele schimbării orei asupra organismului uman sunt consemnate și de specialiştii de la Glasgow University care au realizat un studiu a care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi în urma căruia s-a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului are de suferit. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt mai energici şi mai fericiţi înaintea trecerii la ora oficială de iarnă, dar beneficiile lenevirii din ultima duminică a lui octombrie dispar rapid și în zilele următoare s-au simțit mai rău decât atunci când dormeau mai puţin.

Un alt studiu, realizat de Universitatea Texas A&M, arată că odată cu trecerea la ora de iarnă crește și riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în zilele săptămânii următoare, atât pentru cei care se află în spatele volanului, cât și pentru pietoni. Potrivit cercetătorilor texani, riscul de accidente rutiere crește noaptea cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar cu 14% mai ridicat. Chiar în lipsa tulburărilor de somn se presupune că haosul din trafic este cauzat de faptul că organismului îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea orei și ritmului biologic, iar adaptarea la noul ritm de viață poate duce la stări acute de oboseală și simțurile nu vor fi la fel de ascuțite ca de obicei.

 

În 2001, Uniunea Europeană a decis ca toate statele membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie şi la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. Din 2018 a început să se discute, însă, despre renunţarea la schimbarea orei, care are şi efecte nedorite, inclusiv în planul sănătății.

Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică, în urma căreia a primit 4,6 milioane de răspunsuri, din care 84% au fost în favoarea renunţării la sistemul schimbării orei, în timp ce doar 16% au dorit păstrarea sistemului. În consecinţă, s-a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, dar s-a lăsat statelor membre libertatea de a alege dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.

Pentru o tranziţie fără probleme la nivel european, fiecare stat membru ar fi trebui să comunice, până în aprilie 2020, dacă intenţionează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă, astfel încât statele care vor să menţină permanent ora de vară să facă ultima modificare în ultima duminică din martie 2021 (27 spre 28 martie 2021), iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard), în ultima duminică din octombrie 2021 (30 spre 31 octombrie 2021).

Numai că situaţia specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a schimbat priorităţile, așa că nu este exclus ca Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să decidă o nouă amânare. Cele două instituţii vor trebui să ajungă la un acord înainte ca propunerea să fie pusă în practică.

 

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1943, trecerea la ora de vară a fost suspendată, dar s-a reintrodus în 1979. Actuala formulă de schimbare a orei în funcție de anotimp este în vigoare în România din anul 1997.

Ideea schimbării orei i-a aparținut politicianului american Benjamin Franklin, în 1784, după ce a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și eficiența acestora.

Germania și Austro-Ungaria au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie), apoi Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.

Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state, dar perioada variază de la o ţară la alta. Aceasta a avut ca scop folosirea cât mai mult timp posibil a luminii soarelui, economisindu-se astfel resursele energetice care s-ar fi consumat în timpul desfășurării activităților umane pe lumină slabă.

Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei este susținută însă de faptul că economiile de energie realizate în urma trecerii la ora de vară sunt minore, în schimb sunt resimțite efecte negative asupra sănătăţii.

Din aceste motive, ţări precum Rusia şi Ucraina au renunţat la schimbarea orei în 2011, iar Georgia şi mai multe state din Asia Centrală au renunţat încă din anul 2000.