Trecem la ora de vară. Cum ne este afectată sănătatea?

În această noapte, România trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date cu o oră înainte, așa că ziua de 31 martie va fi cea mai scurtă din anul 2019, iar unii dintre noi am putea resimți negativ efectele schimbării ritmului biologic.

 

În noaptea de 30/31 martie, România trece la ora de vară a anului 2019. Ceasurile vor fi date cu o oră înainte, ora 03.00 devine ora 4.00, iar românii își vor desfășura activitățile și viața după noua oră, pâna în noaptea de 28 spre 29 octombrie, cand se revine la ora de iarnă, care este și ora oficială a României. Diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, astfel că duminică, 31 martie, va fi cea mai scurtă zi din an.

Sănătatea și starea de spirit ne-ar putea fi afectată de trecerea la ora de vară, dar medicii ne spun că această afectare este una pe termen scurt și poate trece chiar neobservată pentru mulți dintre noi, mai ales pentru tineri și oamenii sănătoși. Mai greu vor suporta această schimbare persoanele care suferă de afecțiuni psihice sau crdiace, mai ales dacă sunt în varstă.

„Cei mai mulți dintre noi ne adaptăm repede ceasul biologic la această trecere și o asimilăm cu o senzație pozitivă. Faptul că în această perioadă natura renaște, iarba înverzește, copacii și florile infloresc, dar și faptul că avem la dispoziție mai multe ore în care ne putem rezolva problemele la lumina zilei și gândul că se apropie vara, asociată cu vacanța, cu mai mult soare, mai multă lumină, crește doza de optimism… Mai multe studii arată chiar că în perioada de vară au loc mai puține infracțiuni și accidente rutiere, iar oamenii din țările cu mai mult soare și mai multe ore de lumină sunt mai fericiți”, ne spune dr. Viorica Mihalașcu, managerul Spitalului de Psihiatrie Săpoca.

 

Adaptarea poate fi însă mai dificilă pentru anumite grupuri de oameni care suferă de depresie, de anxietate sau au probleme cardiace, la care se pot accentua aceste boli și care pot dezvolta un risc mai mare de sinucidere și atacuri de cord, mai spune medicul. Ritmul biologic zilnic va fi afectat și în cazul vârstnicilor, iar dacă sunt diagnosticați cu anumite boli cronice, aceștia trebuie să respecte cu strictețe sfaturile medicului curant și să-și administreze corect medicamentele.

„Organismul este influențat de foarte mulți factori. Cu cât îl expui mai puțin unor modificări, cu atât funcționeaza mai bine. Este greu de spus care sunt efectele economice obținute prin trecerea la ora de vară, dar pentru organism, această modificare bruscă, la fel ca și în cazul trecerii la ora de iarnă, nu este benefică, mai ales în cazul vârstnicilor, care se adaptează mai greu, chiar dacă nu suferă de anunite boli conice. După trecerea la ora de vară, organismului îi trebuie un timp, de adaptare la noul program și la trezitul cu o oră mai devreme. Aproape fiecare dintre noi resimțim un disconfort, dar persoanele care suferă de boli psihice sau de afectiuni cardiace, respiratorii ori de boli mai grave se vor adapta mult mai greu și chiar necesită o grijă sporită, pentru a evita consecințele nedorite”, mai spune dr. Mihalașcu. Medicul atrage atenția că scurtarea duratei somnului cu o oră și trezirea cu oră mai devreme pot duce la un stres suplimentar, care poate genera modificări cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și tulburari de ritm cardiac, ori la insomnie, somnolență, astenie, apatie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și de memorie, cefalee, vertij etc.

 

La randul sau, dr. Karmencita Pricop, specialist în medicină internă, cu competență în cardiologie, ne spune că modificarea programului de somn cu o oră în minus se recuperează într-o zi, două, dacă suntem sănătoși, dar poate dura o săptămână și chiar mai mult în cazul în care avem anumite afecțiuni cronice sau o vârstă mai înaintată.

„Orice modificare a programului de somn ne afectează, pentru o perioadă. Cel puțin pentru o zi suntem mai somnoroși, ne putem simți mai obosiți la serviciu sau la școală, dar un organism sănătos se adaptează ușor și uneori nici nu resimte trecerea, iar cel mai des nu mai resimte așa puternic efectul schimbării orei din a doua zi. Dacă însă alocăm somnului același număr de ore, cei mai mulți s-ar putea să nici nu simțim vreo perturbare a ritmului biologic, mai ales dacă suntem tineri și sănătoși. Desigur, există anumite riscuri pentru persoanele care suferă de anumite afecțiuni, dar și acestea, dacă-și respectă tratamentul și alocă timp suficient odihnei, se vor adapta mai ușor, chiar daca tot în această perioadă mulți resimt și influenta schimbării anotimpurilor”, explică dr. Pricop, atragând însă atenția celor care suferă de afecțiuni psihice, cardiace sau de alte boli grave trebuie să acorde atenție oricărei modificări în simptomatologie și, dacă acestea sunt evidente, să se adreseze medicului curant sau cel puțin medicului de familie, pentru a decide impreună ce trebuie făcut.

 

Ora de vară a fost prima dată propusă de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, în 1895.  În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 și prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă abia în 1979.  Până în 1996, românii foloseau ora de vară de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lui septembrie.

În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună, așa că din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultimă duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie.

În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. În 19 martie 1918 a fost introdusă și în Statele Unite ale Americii, dar s-a folosit numai până în 1919.

Ora de vară este implementată în prezent în peste 110 de state, dar perioada variază de la o țară la alta. În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea lor începe de la meridianul Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se află în fusul orar 2.

 

Parlamenul European a votat, în această săptămână, un document pentru renunţarea la practica de schimbare a orei de două ori pe an începând cu 2021. Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021. Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta în octombrie, dar unele ţări europene s-au opus.

S-a ajuns până la urmă la un compromis, așa că s-a decis ca statele membre UE să informeze Comisia asupra alegerii lor până anul viitor în aprilie, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.

Tot în ultima sâmbătă a lunii martie, la nivel global se celebrează „Ora Pământului”. Timp de 60 de minute, după lăsarea întunericului, se sting toate luminile, pentru a se face economie de energie. Se consideră că în acea oră, omenirea polueaza mai puțin, consumă mai puțin și trăiește în armonie cu Pământul.

În România, Ora Pământului are loc, anul acesta, sâmbătă, 30 martie, între orele 20.30 – 21.30. Numeroase companii și institutii publice și-au anuntat participarea, iar în orașele mari sunt organizate evenimente în aer liber pentru cei care aleg să stingă becurile și să se conecteze la lumina Pământului și a celor din jur.

Dincolo de gestul simbolic de a stinge lumina, Ora Pământului a produs deja schimbări de mentalități în numeroase țări care și-au modificat legislația pentru a o face mai „prietenoasă cu natura”. Peste 180 de țări și teritorii se reunesc anul acesta pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice și pierderii biodiversității, dar și pentru a inspira oameni, comunități, companii, guverne să acționeze pentru a stopa declinul biodiversității. Dacă fiecare român ar participa la această inițiativă s-ar putea economisi peste 1,16 milioane de kilowați oră, ceea ce înseamnă producția anuală dintr-o microhidrocentrală de 133 kW putere instalată sau consumul anual al unei comunități de circa 2.200 de locuitori.