Vegetarienii și veganii, mai predispuși riscului de AVC

Cel puțin acestea sunt concluziile unui studiu realizat de cercetători de la Oxford care spun că, deși aceste diete sunt asociate unui risc mai scăzut de boli cardiovasculare, cei care le adoptă prezintă un risc sporit de accident vascular cerebral.

 

Cercetătorii de la  Universitatea Oxford au dat publicității, în paginile British Medical Journal, rezultatele unui studiu pe care l-au desfășurat pe durata a 18 ani, în cadrul căruia au fost analizate beneficiile și riscurile pentru sănătate pe care le presupun dietele vegetariene și vegane.

Articolul din publicația britanică de specialitate arată că persoanele care au adoptat dietele vegană şi vegetariană prezintă o reducere cu 22% a riscului de boli de inimă, în comparaţie cu cele care consumă carne. De asemenea, persoanele care mănâncă peşte, dar nu şi alte tipuri de carne, au un risc de afecţiuni cardiovasculare redus cu 13% în faţă de cele care consumă carne. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au descoperit că vegetarienii şi veganii prezintă un risc de cinci ori mai ridicat de accidente vasculare cerebrale (AVC), în comparaţie cu persoanele care consumă carne, cauza fiind reprezentată, parţial, de un aport insuficient de vitamine.

Studiul a analizat date de la 48.188 de persoane care nu aveau în antecedentele medicale boli cardiovasculare sau accidente vasculare cerebrale la începutul cercetării.

 

Grupul a fost împărţit în consumatori de carne – 24.428 de persoane, consumatori de peşte dar nu şi alte tipuri de carne – 7.506 persoane şi vegetarieni/vegani –16.254 de persoane. Pe parcursul celor 18 ani de monitorizare, au fost înregistrate îm total 2.820 de cazuri de boli cardiace ischemice şi 1.072 de cazuri de AVC.

„Am observat procente mai scăzute ale bolilor cardiace ischemice la persoanele consumatoare de peşte şi la vegetarieni, în comparaţie cu cele care consumau carne, ceea ce pare să se datoreze, cel puţin parţial, unui index de masă corporală mai scăzut şi a incidenţei mai mici a tensiunii arteriale ridicate, nivelului mărit al colesterolului şi diabetului. Vegetarienii şi veganii din studiu prezintă niveluri mai scăzute ale mai multor substanţe nutritive – de exemplu, vitamina B12, vitamina D, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi polinesaturaţi n-3 – iar diferenţele observate la unii dintre aceşti factori nutritivi ar putea contribui la o creştere cu 20% a riscului de accident vascular cerebral”, se arată în articolul semnat de cercetătorii britanici.

 

Dezbaterile privind obiceiurile alimentare constituie, însă, motiv de controverse pe care mulți nutriționiști le consideră inutile. Aceștia spun că toate alimentele au rolul lor în alimentație și nu ar trebui excluse în totalitate, ci doar consumate cu moderație.

Fără îndoială, vegetarianismul și veganismul pot reduce riscul unor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul de tip II, presiunea sanguină crescută sau chiar cancerul, dar unii oamenii de știință consideră că nu există suficiente dovezi care să demonstreze că un anumit stil de viață îți garantează o existență mai îndelungată.

Nenumărate studii susțin că sănătatea și longevitatea omului sunt influențate genetic într-o proporție de 30%, iar 70% depinde, într-adevăr, de factorii externi.

Există însă foarte multe studii care se contrazic în ceea ce privește avantajele și dezavantajele în cazul carnivorilor și vegetarienilor. De exemplu, un studiu desfășurat pe parcursul a cinci ani, care a implicat 100.000 de americani, a arătat că vegetarienii trăiesc mai puțin. Alte cercetări au arătat însă că o dietă săracă în carne e asociată cu o viață mai lungă și o stare de sănătate mai bună. Alte studii arată diferențe insignifiante din acest punct de vedere între cele două stiluri de viață.

 

Cei mai mulți medici consideră însă că omul a fost creat omnivor, de aceea cea mai sănătoasă dietă este cea care combină fructele şi legumele cu un consum moderat de produse de origine animală. Pentru un adult, 150-200 de grame de carne slabă pe zi vor asigura necesarul de nutrienţi. Produsele din carne conţin elemente care alcătuiesc structura corpului, precum aminoacizii, şi au toate mineralele necesare, precum fier, cupru şi fosfaţi, dar şi vitaminele din complexul B, vitaminele A, C şi D. Pe de altă parte, este nevoie să se consume legume şi fructe în fiecare zi, dar trebuie luat în considerație faptul că excesul de orice fel este, într-adevăr, dăunător, fie că vorbim de carne, fie de fructe, legume, goji etc.

Pe baza acestor considerații putem înțelege că cel mai sănătos este să adaptezi stilul alimentar la propria persoană şi la propriile nevoi. Să nu uităm că sănătatea este rezultatul mai multor factori – alimentaţie, ereditate, boli, ghinion, mişcare, modul de a privi viaţa etc. O alimentaţie sănătoasă nu este de ajuns pentru a trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi, însă poate fi o bază solidă pentru a avea energie şi a ne desfăşura activitatea cu mai mult elan.