Legătura dintre aspectul fizic, sănătate și longevitate

Avantajul de a părea mai tânăr decât vârsta din buletin este un atuu de ordin estetic, dar și un semn că ai mai puține riscuri cardiovasculare și o speranță de viață mai mare decât ceilalți oameni.

 

Ne întrebăm adesea de ce unii oameni arată mai tineri decât vârsta pe care o au și ne gândim că poate fac mai mult sport, mănâncă mai sănătos, se odihnesc suficient și, nu în ultimul rând, că genele pe care le moștenește ar avea o influență majoră. Fiecare cunoaștem însă persoane care reuşesc, fără prea mare efort, să-şi ascundă adevărata vârstă pecare o au, să arate de 30 de ani, deși au poate 40-45 de ani sau chiar mai mult, în realitate. Dacă vârful bisturiului nu a ajuns pe chipul acestora, atunci secretul lor constă în structura ADN-ului, spun specialiştii danezi, care susțin că aceasta ar fi „vinovată” de felul în care arătăm.

Astfel, oamnii de știință de la Universitatea din Southern au ajuns la concluzia că persoanele cu trăsături tinereşti trăiesc în general mai mult timp decât persoanele care arată mai bătrâne decât vârsta lor reală și, mai mult, că acestea prezintă un risc mai scăzut de a se confrunta cu afecțiuni cardiovasculare. Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au studiat 387 de perechi de gemeni, care aveau 70, 80 sau 90 de ani în momentul în care au fost realizate fotografiile.

Specialiştii le-au cerut infirmierelor, medicilor şi voluntarilor să ghicească vârsta gemenilor privind fotografiile cu feţele acestora. Voluntarii care arătau mai tineri au trăit mai mult decât fraţii lor care arătau mai bătrâni decât vârsta lor reală.

 

În acelaşi timp, experţii danezi au găsit şi o explicaţie biologică pentru aceste rezultate. Ei spun că anumite zone din structura ADN, denumite telomeri, care indică abilitatea celulei de a se replica, sunt şi ele asociate cu felul în care arată o persoană. Un telomer cu o lungime mai scurtă înseamnă un proces mai rapid de îmbătrânire şi este asociat cu numeroase maladii.

În acest studiu,voluntarii care arătau mai tineri decât vârsta reală aveau telomeri mai lungi în structura propriului ADN. În opinia cercetătorilor danezi, după şapte ani de monitorizare, cu cât era mai mare diferenţa dintre vârstele percepute între gemeni, cu atât era mai mare riscul ca fratele care arăta mai bătrân să se îmbolnăvească mai ușor și să moară primul.

Dacă la această structură ADN se adaungă și un stil de viață echilibrat, o alimentație sănătoasă, odihnă suficientă și mișcare, șansele ca persoana respectivă să trăiască mai mult, să-și păstreze sănătatea și să arate bine până la adânci bătrâneți este mult mai mare.

 

O altă cercetare, realizată de o echipă de cercetăori olandezi de la Centrul Medical Universitar Leiden, întărește teoria că persoaele care arată mai tinere decât vârsta din buletin au, pe lângă un atuu estetic, avantajul de a fi mai puţin expuse riscului unor boli cardoiovasculare, afecţiuni ce au o pondere însemnată în rândul populaţiei din întreaga lume, constituind una dintre cauzele principale de deces.

Oamenii de știință olandezi au efectuat mai multe studii, timp de câţiva ani, pe un eşantion alcătuit din 260 de femei, iar la final au stabilit că persoanele cu riduri prezintă un risc mai mare de a suferi accidente vascular-cerebrale sau boli cardiace, decât cele cărora trăsăturile feţei nu le trădează vârsta reală.

Cele 260 de femei care au făcut obiectul studiului au fost împărţite în două grupuri, pe de o parte cele care prezentau risc scăzut de boli de inimă, iar de cealaltă parte cele care aveau un risc ridicat de a suferi afecţiuni cardiace. Cercetarea s-a bazat îndeosebi pe studiul înfăţişării femeilor din cele două grupuri, punându-se accent pe zona feţei şi pe cea de la interiorul braţelor, zonă în care este cel mai puţin probabil să apară semne de îmbătrânire prematură.

 

Astfel, pentru prima dată, specialiştii care au realizat studiul, au stabilit că există o legătură între înfăţişare, mai precis trăsăturile feţei, şi tensiunea arterială. Concret, s-a constatat că femeile care arătau mai tinere şi nu aveau faţa brăzdată de riduri aveau tensiunea mai mică şi, în consecinţă, prezentau un risc mai scăzut de boli cardiace sau de accident vascular-cerebral.

Cercetătorii nu au putut stabili totuşi dacă acest fapt are legătură cu ceva din conformaţia femeilor care le ajută să pară mai tinere, sau dacă acestea erau înclinate să folosească produse şi proceduri cosmetice scumpe, ceea ce ar fi însemnat şi că erau înclinate să apeleze la medicamente şi terapii mai eficiente pentru a-şi menţine nu doar aspectul fizic ci şi sănătatea inimii.

În acest context, pentru a stabili clar dacă există legătură între înfăţişare şi riscul de boală, cercetătorii au introdus în studiu şi bărbaţi, ştiut fiind că aceştia acordă mai puţină importanţă tratamentelor cosmetice.

Au ales, astfel, bărbaţi şi femei care proveneau din familii cu speranţă de viaţă mare, iar rezultatul a fost că toţi subiecţii arătau mai tineri şi aveau mai puţine riduri decât persoanele din grupul de control care duseseră o viaţă obişnuită şi aveau o speranţă de viaţă medie.

 

Bolile cardiovasculare reprezintă în continuare principala cauză de deces atât în România, cât și în lume, potrivit statistilor OMS. Peste 17 milioane de oameni  din lume mor, anual, din cauza bolilor cardiovasculare. România se înscrie în tendinţele globale ale acestei patologii, dar îngrijorător este faptul că ocupă primul loc în Europa la decesele survenite ca urmare a bolilor cardiovasculare şi cel de-al doilea loc în ceea ce privește mortalitatea din cauza accidentelor vascular-cerebrale, cauzate tot de boli cardiovasculare, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii, fiind responsabile de circa 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, adică de trei ori mai mult decât decesele provocate de cancer, potrivit Societăţii Române de Cardiologie (SRC). Medicii cardiologi consideră că principalii factori care cresc riscul de boli cardiovasculare și de accidente cerebrale sunt alimentația, sedentarismul, stresul, fumatul și drogurile.