Oboseala cronica este o boala reala, nu un sindrom

Cercetatorii americani sustin ca au descoperit ca oboseala cronica este, de fapt, o boala inflamatorie, care poate fi determinata printr-un simplu test de sange.

Cu totii ne-am simtit obositi, la un moment dat. Dupa un efort fizic intens, dupa o sesiune de examene, dupa o suparare mai mare, ne-am simtit fara vlaga, fara puteri, poate chiar am avut spasme musculare sau ameteli. De obicei, dupa cateva exercitii de relaxare, o baie si un somn bun, ne-am refacut fortele.

In ultima vreme, insa, pentru ca ne atrenam in tot felul de activitati si uitam sa ne hranim cum trebuie, nu facem sport si nu ne odihnim suficient, tot mai multi dintre noi ne plangem ca suntem obositi, vlaguiti permanent si cautam ajutor medical. Pentru ca este foarte greu de diagnosticat, aceasta este considerata mai mult un sindrom, o afectiune psihologica si nu o boala reala pentru care sa existe un tratament adecvat.

Cand nu este explicabila prin probleme de sanatate (fizica sau psihica) diagnosticabile, se spune ca vorbim despre un sindrom (o grupare de simptome) care in timp au capatat denumirea de neurastenie, epuizare nervoasa/fizica, oboseala cronica sau a fost considerat o tulburare de somatizare.

Mai mult de 2,6% dintre oamenii de pe glob se lupta cu oboseala, dar gama larga de simptome prin care aceasta se manifesta a facut extrem de dificila studierea ei. Multi medici au vazut in manifestarile ei mai degraba o problema psihologica, decat o „boala reala”.

Sindromul de oboseala cronica, denumit si encefalomielita mialgica, are ca principal simptom oboseala persistenta, inexplicabila, care poate dura luni sau ani. Cei care sufera de aceasta afectiune se simt, pur si simplu, vlaguiti si ar sta tot timpul in pat. Sunt afectate in special persoanele tinere, cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, iar femeile au sanse de doua ori mai mari decat barbatii sa se confrunte cu oboseala cronica.

Cei care se lupta cu oboseala cronica tind sa aiba simptome asemanatoare gripei si dureri de corp, ceea ce i-a facut pe cercetatori sa se intrebe daca exista o legatura intre aceasta boala si sistemul imunitar.

Studii diverse arata ca in SUA, intre 1 si 5 persoane din 1000 ar putea avea suferi de sindromul de oboseala cronica – suficient pentru a fi considerat o problema majora de sanatate publica. S-a constatat ca unele persoane dezvolta acest sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza sistemul imun, sistemul nervos, sistemul endocrin (hormonii si glandele) si istoria familiala (cazuri in randul membrilor familiei). Cu toate acestea, nu exista destule dovezi pentru nici una dintre aceste teorii.

In consecinta, cercetatorii americani au alocat timp si resurse pentru a descoperi cauzele acestei probleme. Recent, acestia au ajuns la concluzia ca obosela cronica nu este, de fapt, un sindrom, asa cum s-a crezut pana acum, ci o boala inflamatorie, care se poate determina printr-un simplu test de sange.

Oamenii de stiinta au descoperit insa ca oboseala cronica este o boala care poate fi determinata printr-o serie de biomarkeri care pot fi corelati cu afectiunea. Asta inseamna ca un test de sange ne poate conduce catre diagnosticarea ei si trarea, in consecinta. In urma unui studiu in cadrul caruia  au analizat sangele a 186 de pacienti care sufereau de oboseala cronica si l-au comparat cu cel al persoanelor sanatoase. In urma analizelor de laborator au gasit, in sangele pacientilor, 17 citokine care pot fi corelate cu severitatea simptomelor oboselii cronice.

Citokinele sunt biomarkeri care transmit informatii intre sistemul imunitar si leucocite si sunt asociate, de asemenea, cu inflamatia. „Constatarile noastre arata in mod clar ca este o boala inflamatorie, ce poate fi diagnosticata in urma unui test de sange”, spune Mark Davis, unul dintre cercetatori.

Lista bolilor inflamatorii este lunga, insa cele mai multe dintre cele intalnite la persoanele tinere sunt legate de stresul oxidativ, de bolile cronice ale sistemului digestiv, de afectiunile cardiovasculare, de bolile cu transmitere sexuala, de imunitatea scazuta a organismului.

Pentru cele mai multe persoane, alimentatia bogata in carbohidrati si saraca in proteine este cea care cauzeza dezvoltarea bolilor inflamatorii.