Riscul de depresie în pandemie, accentuat de rețelele de socializare

9 octombrie 2020 | 0 comentarii |

Este concluzia unui studiu realizat de cercetători ai Universității din Pennsylvania în parteneriat cu o echipă de la Universitatea Jinan din China, iar medicul psihiatru Maria Cristache explică de ce cresc riscurile în această perioadă, în care pe lângă stresul indus de restricțiile impuse de pandemie se manifestă și influența modificărilor climatice.

 

Un studiu în care au fost incluși 320 de locuitori din zona Wuhan, de unde a izbucnit pandemia de Covid-19, relevă faptul că utilizarea excesivă a reţelelor de  socializare în timpul pandemiei reprezintă un factor de predicţie al simptomelor de depresie şi traumă secundară.

În cadrul studiului, subiecții au fost chestionați în privința modului în care au accesat şi distribuit informaţii pe teme de sănătate prietenilor, membrilor familiei şi colegilor prin WeChat, cea mai populară aplicaţie de socializare din China.

Cercetătorii au folosit totodată și o scară de stres pentru măsurarea nivelului de anxietate şi de depresie, iar rezultatele au indicat faptul că peste jumătate dintre participanţii la studiu, dintre care niciunul nu a raportat tulburări traumatice sau depresive înainte de pandemie, au resimţit un anumit nivel de depresie.

De asemenea, aproape 20% dintre participanţi au raportat că au prezentat un nivel moderat până la sever de depresie şi puţin peste 20% au raportat că au resimţit niveluri moderate până la severe de traume secundare, care pot apărea atunci când oamenii află despre experienţele traumatice ale altora. Pe baza modelului cercetărilor, utilizarea excesivă a reţelelor sociale a fost asociată cu niveluri de depresie şi traume secundare mai severe.

 

Cercetări anterioare demonstraseră deja că numeroşi oameni se bazează pe reţelele sociale pentru a găsi şi distribui informaţii pe teme de sănătate în perioadele de criză, constatându-se că între sfârşitul lunii martie şi începutul lunii mai, între 46% și 51% dintre adulţii americani au declarat că utilizează mai des reţelele sociale faţă de perioada anterioară pandemiei.

Prof. Bu Zhong, unul dintre membrii echipei de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, spune că „nu vrem ca oamenii să creadă că reţelele sociale sunt un lucru rău. Vrem doar ca ei să ştie că există un echilibru, iar atunci când depăşeşti pragul – precum atunci când îţi verifici contul la fiecare cinci sau zece minute – aceasta îţi poate provoca mai mult stres. Este posibil ca persoanele care au consumat mai multe informaţii pe teme de sănătate pe WeChat să fi acordat o importanţă excesivă conţinutului, experimentând astfel un nivel mai mare de depresie şi traume secundare, în comparaţie cu cele care au utilizat mai puţin platforma”.

 

Dr. Maria Crisache

Medicul psihiatru buzoian Maria Cristache explică de ce cresc riscurile la care se expun cei care nu filtrează informațiile de pe rețelele sociale, mai ales în această perioadă în care oricum suntem cu toții marcați de știrile negativedespre evoluția Covid-19. „Suntem deja marcați cu toții de această pandemie care ne-a schimbat viața, comportamentul social și ne-a obligat să ne reconsiderăm prioritățile. Așa cum am spus și cu alte ocazii și așa cum aflăm zilnic din presă, vârstnicii sunt mai vulnerabili în fața noului virus, iar ei și copiii sunt mai puternic marcați de anumite influențe de pe rețelele sociale. Pe lângă privațiunile greu de acceptat, izolarea și desfășurarea activității preponderent în online i-a afectat pe mulți, iar în anumite cazuri a accentuat sentimentul de izolare, de singurătate, au dus la neliniște, la nesomn și la scăderea performanțelor școlare în cazul elevilor și al studenților. Dacă adăugăm tot felul de vești triste sau forme de nemulțumire și revoltă ale unor persoane care își povestesc anumite experiențe traumatizante pe rețelele sociale, nu este de mirare că cei care le citesc resimt un disconfort crescut și chiar resimt tulburi fizice și mai ales psihice. Este bine când se observă aceste manifestări să se solicite ajutor, chiar și în mediul online, dar este extrem de important ca informațiile să fie filtrate, sfaturile să vină din partea unor specialiști și nu a unor persoane care la rândul lor poate au nevoie de ajutor sau care nu au habar despre medicină. Este indicat mai ales să se evite administarea unor tratamente aflate de la așa-ziși doctori care pretextând că ei le știu pe toate, pot să pună în pericol sănătatea celor care le dau crezare”, spune medicul psihiatru.

 

În plus, dr Cristache atrage atenția că nu trebuie să uităm de schimbările climatice dintre anotimpuri care se suprapun peste efectele pandemiei, modificând comportmentul și starea de sănătate a multor oameni. „Schimbarea anotimpurilor modifică ritmul circadian (ciclul de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii), influențează organismul uman și modifică mai mult decât am crede starea psihică și fizică. Toamna suntem mai melancolici, se acutizează afecțiunile psihice, dar tot în această perioadă se acutizează afecțiunile gastrice și alte boli cronice, iar dacă la toate aceste influențe ciclice, care se manifestă natural, an de an, adăugăn stresul perioadei lungi de restricții impuse de pandemie, nu-i de mirare că se accentuează revin tulburările depresive. Este important ca persoanele care au fost diagnosticate cu astfel de probleme să-și administreze tratamentul, să ceară ajutorul medicilor psihiatri și/sau psihologilor și să nu se lase influențate de tot felul de păreri găsite pe rețelele de socializare. Mult mai eficient ar fi să folosească timpul liber citind o carte, ascultând muzică bună, pictând, croșetând sau făcând orice altceva le face plăcere, limitând astfel socializarea pe internet”, mai spune medicul buzoian.

 


Adaugati un comentariu


 

*