Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă?

În această noapte trecem la ora de iarnă și vom dormi cu o oră în plus, dar organismului îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea și se adaptează treptat la noul ritm de viață.

 

În noaptea de sâmbătă spre duminică (27/28 octombrie), România trece la ora de iarnă, astfel că ora 4.00 devine ora 3.00, iar ziua de duminică este mai lungă din acest an. O oră de somn în plus ar trebui să ne bucure, dar medicii ne avertizează că, în timp ce pentru anumite persoane adaptarea la noua oră se face aproape firesc, persoanele mai sensibile sunt puternic influențate, iar organismul lor poate suferi anumite dereglări, cel puțin în perioada de acomodare.

„Persoanele mai sensibile sunt mai puternic influențate de schimbarea orei, pentru că se autosugestionează mai mult şi se lasă mai mult influenţate de oră. Acestea pot resimți anumite tulburări ale ritmului de somn, dar nu este o problemă gravă, pentru că după câteva zile, se acomodează. Un oarecare deranj se realizează după cât de influenţabil este fiecare şi de cât de mult se gândeşte la asta, iar schimbarea orei poate da peste cap ritmul de zi cu zi și chiar poate afecta sănătatea, una-două săptămâni. În această perioadă se poate resimţi o stare de oboseală accentuată, lipsă de energie, chiar o predispoziție la depresie, mai ales în cazul persoanelor care suferă deja de pe urma unor afecțiuni psihice. Tocmai de aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei”, explică medicul psihiatru buzoian Maria Cristache, menționând că scurtarea zilei și dereglarea ceasului biologic pot duce la tulburare afectivă sezonieră.

 

Efectele trecerii la ora de iarnă pot fi, în anumite cazuri, chiar periculoase, spun medicii. În primele 10-15 zile după schimbarea orei „se diminuează calitatea somnului celor mai multe persoane, iar în același timp crește riscul de infarct cu 5-10 procente. Cele mai afectate sunt persoanele tinere, active din punct de vedere profesional și cele care suferă, deja, de boli cardiace. Tot în acest interval crește riscul suicidar, în special pentru persoanele depresive sau vulnerabile emoțional. Modificare orei de trezire și creșterea numărului orelor de întuneric generează un stress la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii, determinând modificări la nivel cardiovascular și neuropsihic”, atrage atenția, la rândul său, dr. Lhuana Zissu, directorul Serviciului Județean de Ambulanță Buzău.

Medicul urgentist spune însă că printr-o planificare corespunzătoare a activităților zilnice, evitarea suprasolicitării nervoase prin consum crescut de cafea sau alte substanțe energizante, respectarea cu strictețe a medicației de către persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială sau alte afecțiuni cardiace și de către cele cu afecțiuni psihiatrice, evitarea situațiilor conflictuale, mișcare în aer liber și o alimentație bogată în fructe și legume proaspete pot fi evitate efectele negative ale schimbării orei, iar organismul se va adapta mai ușor noii situații.

 

Efectele schimbării orei asupra organismului uman sunt consemnate și de specialiştii de la Glasgow University care au realizat un studiu a care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi în urma căruia s-a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt mai energici şi mai fericiţi înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Beneficiile lenevirii din ultima duminică a lui octombrie dispar rapid, mulţi dintre respondenți spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau mai puţin.

Un alt studiu, realizat de Universitatea Texas A&M, arată că odată cu trecerea la ora de iarnă crește și riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în zilele săptămânii următoare, atât pentru cei care se află în spatele volanului, cât și pentru pietoni. Potrivit cercetătorilor texani, riscul de accidente rutiere crește noaptea cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar cu 14% mai ridicat.

Chiar în lipsa tulburărilor de somn, se presupune că haosul din trafic este cauzat de faptul că organismului îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea și se adaptează treptat la noul ritm de viață, ceea ce poate duce la stări acute de oboseală, iar simțurile nu vor fi la fel de ascuțite ca de obicei.

 

În 2019 s-ar putea, însă, să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei, în statele europene.  La mijlocul lunii septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, declara că nu este necesar ca schimbarea orei să fie reglementată în continuare de la Bruxelles, iar statele membre ar trebui să decidă singure dacă cetățenii lor vor să trăiască în condiții de oră de vară sau de iarnă.

Propunerea a venit după ce, în luna februarie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluţie în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei, la solicitărea cetăţenilor şi a câtorva state membre. Rezoluţia a fost urmată de un amplu sondaj al UE, conform căruia 80% din cei 4,6 milioane de respondenţi s-au pronunţat în favoarea renunţării la practica trecerii la ora de vară.

Pentru o tranziţie fără probleme la nivel european, fiecare stat membru ar trebui să comunice, până în aprilie 2019, dacă intenţionează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă.

Astfel, ultima trecere obligatorie la ora de vară ar avea loc pe 31 martie 2019. Ulterior, statele membre care doresc să revină permanent la ora de iarnă ar putea să mai facă o ultimă schimbare sezonieră a orei în noaptea de 26/ 27 octombrie 2019, după care schimbarea sezonieră a orei nu va mai fi posibilă.

 

Așadar, România va trebui să decidă anul viitor dacă va rămâne la ora de iarnă sau vom face din nou trecerea la ora de vară, urmând ca aceasta să fie ultima schimbare de acest fel.

După rezoluţia Parlamentului European, 23 de deputaţi români din mai multe partide politice au depus un proiect de lege prin care au propus abrogarea Ordonanţei 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, prin care se abroga decretul lui Ceauşescu din 1979 şi stabilea orarul de vară, în concordanţă cu țările UE, precum şi corelarea acestui orar cu modificările ulterioare, prin hotărâre de Guvern.

Proiectul de lege a fost respins la Senat şi se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, cu raport de respingere, întrucât Guvernul nu susţine iniţiativa deputaţilor, așa cum se arată în documentele publicate pe site-ul oficial al Senatului. „Cu toate că Rezoluţia Parlamentului European din 8 februarie 2018 referitoare la dispoziţiile privind schimbarea orei Parlamentul European a cerut Comisiei să realizeze o evaluare aprofundată a Directivei 2008/84/CE şi dacă este necesar să prezinte o propunere de revizuire a acesteia, până la adoptarea unor măsuri contrare, este necesar ca statele membre să se conformeze în continuare prevederilor Directivei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Viorica Dăncilă.

 

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1943, trecerea la ora de vară a fost suspendată, dar s-a reintrodus în 1979. Actuala formulă de schimbare a orei în funcție de anotimp este în vigoare în România din anul 1997.

Ideea schimbării orei i-a aparținut politicianului american Benjamin Franklin, în 1784, după ce a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și eficiența acestora.

Germania și Austro-Ungaria au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie), apoi Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.

Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state, dar perioada variază de la o ţară la alta. Ora de vară a avut ca scop folosirea cât mai mult timp posibil a luminii soarelui, economisindu-se astfel resursele energetice care s-ar fi consumat în timpul desfășurării activităților umane pe lumină slabă.

Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei este susținută însă de faptul că economiile de energie realizate în urma trecerii la ora de vară sunt minore, în schimb sunt resimțite efecte negative asupra sănătăţii.

Din aceste motive, ţări precum Rusia şi Ucraina au renunţat la schimbarea orei în 2011, iar Georgia şi mai multe state din Asia Centrală au renunţat încă din anul 2000.