„Jurnalul pacientului cu bronhopneumonie obstructiva cronica”, o aparitie editoriala pentru medici si pacienti

Doctorii considera ca bolnavii diagnosticati cu BPOC – boala considerata a parta cauza de mortalitate in lume-, renunta usor la tratament si astfel boala se agraveaza. Peste un milion de romani sunt doiagnosticati cu aceasta afectuiune.

 

Societatea Romana de Pneumologie (SRP) anunta lansarea „Jurnalului Pacientului cu bronhopneumopatie obstructiva cronica” (BPOC), o boala pulmonara cronica, ce este cauzata in 90% din cazuri de fumat.

„Jurnalul Pacientului cu BPOC” a fost lansat in aceasta saptamana si este considerat un instrument util atat medicilor pneumologi, cat si pacientilor cu risc de acutizare a bolii. SRP semnaleaza faptul ca Romania ocupa locul 3 in Europa la mortalitatea cauzata de BPOC, mentionand ca 75% dintre cei care sunt diagnosticati cu aceasta boala renunta la tratament si aleg sa ignore simptomele acesteia.

„Jurnalul Pacientului cu BPOC este un raspuns practic la statisticile negative si urmareste sprijinirea relatiei medic – pacient si informarea corecta, astfel incat pacientul sa gestioneze corect primele reactii la acutizarea bolii“, se arata in comunicatul citat.

Lucrarea este un ghid de informare si monitorizare, care ajuta pacientii si medicii sa tina sub control aceasta boala cronica. A fost lansat marti, de Societatea Romana de Pneumologie, cu sprijinul GSK Romania si se va distribui gratuit, prin intermediul medicilor. Este considerat un prim pas in educarea celor peste un milion de romani care se confrunta cu aceasta afectiune, cu scopul de a-i ajuta sa-si inteleaga boala si sa invete sa o controleze. Jurnalul a fost creat ca raspuns la realitatile si statisticile negative din jurul BPOC, care avertizeaza ca numai 25% dintre persoanele diagnosticate urmeaza un tratament regulat, in ciuda faptului ca in lipsa acestuia boala se agraveaza, modificand dramatic viata pacientului si putand fi fatala.

 

„Jurnalul Pacientului cu BPOC familiarizeaza pacientul cu efectele bolii si consecintele renuntarii la tratament. Ghidul este util fiindca sprijina investigatiile medicului si invata pacientul sa-si controleze boala, explicandu-i inclusiv cum sa gestioneze o criza atunci cand este singur”, declara prof. dr. Florin Mihaltan, presedintele Societatii Romane de Pneumologie, organizatorul acestui proiect.

In fiecare an, BPOC este responsabila pentru moartea a 3 milioane de oameni – de doua ori mai multe decese decat cele cauzate de accidentele de masina sau de HIV/SIDA – din intreaga lume. In Romania prevalenta acestei boli scade sub pragul varstei de 35-40 de ani, iar peste 50% din populatia de peste 40 de ani a fost identificata cu risc de BPOC .

„Pe langa aderenta scazuta la tratament, mortalitatea ridicata a acestei afectiuni este pusa si pe seama lipsei de informare: in timp ce BPOC este o boala pulmonara incurabila cauzata in 90% din cazuri de fumat, majoritatea fumatorilor sufera de BPOC fara sa stie. Astfel, jumatate din cazuri nici nu ajung sa fie diagnosticate, din cauza simptomelor ascunse, usor de ignorat si de confundat cu un dat al varstei. In acest context, specialistii pneumologi atrag atentia asupra necesitatii de a derula initiative de informare a populatiei asupra importantei tratarii si diagnosticarii timpurii a acestei boli“, se subliniaza in comunicatul SRP.

 

Specialistii atrag atentia ca simptomele la BPOC sunt inselatoare – dispnee (senzatia de sufocare), tuse cronica, alte probleme respiratorii pe care oamenii le pun pe seama varstei sau a fumatului. Medicii arata ca boala explodeaza mai ales intre 40 si 45 de ani. Cei care renunta la medicatie ajung sa se sufoce cand urca scarile, cand se plimba, cand se spala sau cand se schimba de haine. Pana la urma, toate bolile de plamani, netratate, ajung in faza de  insuficienta respiratorie.Medicii considerau pana nu demult ca la cancerul pulmonar nu mai este unoeri nimic de facut, insa frecventa la boala este mai mare in Roamnia la empfizemul pulmonra, astmul bronsic sau la bronsiectazii.

Judetul Buzau are in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta o secetie exterioara de Pneumoftiziologie – Spitalul Garlasi. Spitalul are 70 de paturi, iar activitatea medicala este asigurata de sase medici si 26 de asistente medicale. Medicii de aici spun clar – un bolnav de plamani in mod sigur revine de mai multe ori in viata sa la spital. Cauzele exacte nu le putem sti la bolnavul de plamani, insa am observat ca etilicii cronici, oamenii care beau zilnic cantitati mari de alcool au de-a face cu aceasta boala. Mai este si stresul prelungit care face ca boala sa apara mereu. Pacienti sunt de la 18 si pana dincolo de 65 de ani, spun medicii din aceasta sectie.

 

Potrivit situatiei statistice, anul de varf privind imbolnavirile pulmonare, in general, in judetul Buzau a fost anul 1998 cu 548 de cazuri numai de tuberculoza. In 2000 au fost 259 cazuri, iar din 2001 numarul a inceput sa scada la 223 pentru ca in 2010 sa se inregistreze din nou crestere la 296 de cazuri, iar 44 de copii dintr-o suta de mii de locuitori ajungeau si ei bolnavi de plamani in spital. In 2011, medicii specialisti pneumoftiziologi se confruntau pentru prima data cu multe cazuri de cadre didactice, preoti, medici si ingineri inregistrati cu diverse afectiuni pulmonare.

Portivit Mihaelei Voineag, purtator de cuvant al Directiei de Sanatate Publica Buzau, situatiile statistice privind BPOC si, in general bolile pulmonare, pentru 2013 se intocmesc in aceasta perioada.

Medicii buzoieni spun insa ca unul din cinci pacienti revine in spital, pentru ca devine chimiorezistent „mai ales din cauza intreruperii tratamentului. Abandonul tratamentului este pe primul loc. Apoi, bolnavul este imbolnavit, sa spunem, cu un bacil hiperrezistent. Ajung la abandon pentru ca nu vor sa mai ia medicatia, desi aceasta este gratuita. La un caz nou tratamentul de plamani este de sase luni, la revenire opt luni pana la doi ani. Ne luptam ani de zile cu acesti bolnavi”.

 

Intr-o cladire joasa a Sectiei de Pneumoftiziologie, paturile sunt mereu ocupate cu pacienti decompensati. Acum, iarna, vin la tratament, insa la inceput de martie se introc la muncile campului, caci foarte multi sunt agricultori, si tratamentul isi pierde efectul.

„Eu stau de o luna, dar nu mi-a dat inca drumul. Am mai fost acum opt ani. Atunci am stat doua luni. Sunt racit la plamani. Am si diabet. Acum trebuie sa stau trei luni. Stiam ca nu am voie la efort, dar cine sa munceasca in locul meu. Am 64 de ani”, spune unul dintre ocupantii paturilor din sectie.

In dreapta, un tanar de 34 de ani este pentru a doua oara internat cu BPOC. Intelege ca vina pentru reactivarea bolii ii apartine, dar pare suficient de hotarat sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a nu mai ajunge in spital.

„Dupa 14 ani sunt iar aici. Nu ma pastrez. Fac trei luni de spitalizare. 50 la suta se face din stres si neodihna si se reface prin liniste. Mai si fumez, desi nu am voie… dar ce sa le fac? Stau la tratament si citesc. Dupa cum spun doctorii, boala o are oricine in corp. Eu sunt tractorist. Dupa spital, mai iau patru luni medicamente, vin la evaluare si daca primesc aviz sa lucrez in comunitate, ma introc, daca nu, nu stiu cum va fi”, constientizeaza acesta riscurile la care s-a expus.