Este nevoie de noi politici publice pentru reglementarea publicității și comercializării OTC-urilor și produselor alimentare

Este concluzia la care au ajuns reprezentanți ai autorităților și ai companiilor și asociațiilor profesionale din industria de self-care din România, din Europa și din alte zone ale lumii, la Conferința „Health Literacy – Driving Self-Care Forward”, organizată de RASCI.  

Publicitatea pentru medicamente OTC în social media și aplicații mobile, expunerea la raft a acestora în farmacii alături de alte produse ce se eliberează fără prescripție medicală sau comerțul online în industria de ȋngrijire personală pot contribui la o mai bună informare, educare și responsabilizare a populației pentru a-și gestiona eficient propria sănătate, au explicat participanții la dezbaterea „Health Literacy – Driving Self-Care Forward”, eveniment organizat de Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale – RASCI, în parteneriat cu The Consumer Healthcare Training Academy și Nicholas Hall Group of Companies.

„Ne-am propus să aducem împreună specialiști alături de care să conturăm tendințele și evoluțiile la nivelul industriei în care activăm, să propunem soluții de politici publice care să integreze îngrijirea personală în ansamblul sistemului de sănătate și să contribuim la creșterea implicării actorilor relevanți în îmbunătățirea educației în domeniul sănătății”, au transmis organizatorii evenimentului.

Desfășurat pe parcursul a două zile (26 și 27 octombrie), la București, evenimentul a inclus un workshop, în cadrul căruia participanții au primit instrumentele și tehnicile necesare a fi aplicate în comunicarea comercială a produselor ce se eliberează fără prescripție medicală, iar în cadrul unei conferințe, reprezentanți ai autorităților, ai companiilor și ai asociațiilor profesionale din industria de self-care de la nivel local, european și global și-au exprimat opiniile privind îmbunătățirea cadrului legsilativ privind comercializarea OTC-urilor și altor produse de îngrijire eliberate fără prescripție.

„RASCI propune inițiative menite să contribuie la dezvoltarea segmentului de îngrijire personală și la responsabilizarea populației să își gestioneze propria stare de sănătate. Printre acestea se numără publicitatea pe platforme sociale și în aplicații mobile, clarificarea reglementărilor comerțului online cu medicamente OTC, respectiv expunerea la raft a acestei categorii de produse, subiecte abordate și în cadrul acestei conferințe, de către speakeri locali și internaționali. Prin acest eveniment, ne-am propus să aducem împreună specialiști alături de care să conturăm tendințele și evoluțiile la nivelul industriei în care activăm, să propunem soluții de politici publice care să integreze îngrijirea personală în ansamblul sistemului de sănătate și să contribuim la creșterea implicării actorilor relevanți în îmbunătățirea educației în domeniul sănătății”, a declarat Iulia Roșian, președinte RASCI.

Răzvan Prisada

Organizația Mondială a Sănătății definește educația în domeniul sănătății ca fiind modul în care primim, accesăm, interpretăm informațiile despre sănătate și apoi, cu ajutorul acestora, reușim să acționăm și să luăm decizii pentru sănătatea noastră.

Răzvan Prisada, Președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România – ANMDMR, a atras atenția că „în ceea ce privește publicitatea medicamentelor ce se eliberează fără prescripție medicală, avem o problemă de adaptare a canalelor la realitatea curentă, legislaţia în domeniu nefiind actualizată”. În contextul în care multe lucruri se mută în social media sau pe aplicații mobile, președintele ANMDMR a  subliniat că „ceea ce nu se regăsește în cadrul legislativ actual pentru publicitatea acestei categorii de produse. Pe de altă parte, trebuie să avem multă grijă cu informaţii pe care populația nu le poate înțelege corect, dacă nu există, pe fond, o educație adecvată. Cu siguranță ne dorim deschiderea canalelor noi și moderne, cu o adresabilitate crescută către segmente de populație care nu mai folosesc ziarul, televizorul sau alte canale media tradiționale. Important de reținut este să investim cu toții resurse financiare, umane și de timp și să avem o preocupare comună pentru educația în materie de sănătate începând de la vârste fragede”.

Diana Mereu, Director Executiv RASCI, modratorul conferinței, a spus la rândul său că „educația în domeniul sănătății trebuie să fie recunoscută ca un catalizator fundamental al schimbării situației actuale, asigurându-se că indivizii înțeleg și acționează în baza unor informații verificate despre sănătate pentru a-și gestiona singuri propria sănătate. Din perspectiva sănătății publice, «alfabetizarea» redusă în domeniul sănătății poate duce la consecințe pe scară largă, chiar și în situații care nu reprezintă urgențe. De asemenea, un nivel redus al educației în domeniul sănătății este costisitor atât pentru sistemul de sănătate, cât și pentru economia țării. În anumite situații, poate fi mai simplu și mai eficient ca un individ să își gestioneze singur o afecțiune minoră, în timp ce, în alte situații, este indicat ca acesta să se adreseze medicului sau farmacistului. Prin urmare, o politică de sănătate echilibrată trebuie să urmărească promovarea unei decizii informate și responsabile a individului, fie în favoarea consultului medical și a unui tratament prescris de către un medic – dacă este necesar sau în favoarea îngrijirii personale – dacă este suficientă”.

Recent, Consiliul Concurenței finalizat un studiu privind comercializarea medicamentelor fără prescripție și a suplimentelor alimentare și impactul acestora asupra consumatorilor, în urma căruia a sesizat că legislația în domeniul OTC și suplimentelor alimentare (SA) este ambigură și incompletă și creează confuzie.

Sorin Lungu, director al Direcției Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurenței, a prezentat studiul și a subliniat că autoritatea de concurență a făcut o serie de recomandări privind îmbunătățirea cadrului legislativ și intensificarea informării corecte și complete a consumatorilor, atât autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare cât și Ministerului Sănătății, pentru a elimina „situațiile întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente” sau sunt prezentate ca „panaceu universal”. Între recomandări se numără și „definirea unor elemente de diferențiere vizuală specifice și realizarea unor campanii intense de informare cu privire la rolul și efectele OTC și suplimentelor alimentare pentru sănătatea consumatorilor, precum și în ceea ce privește diferențierea dintre ele, pentru a se elimina confuziile”, a subliniat reprezentantul autorității de concurență.

Concluziile studiului și recomandările Consiliului Concurenței au fost prezentate pe larg de Sănătatea Buzoiană în articolul „Consiliul concurenței cere modificarea legislației privind comercializarea și promovarea medicamentelor OTC și a suplimentelor alimentare”.

Pe de altă parte, în cadrul conferinței s-a arătat că cel mai recent studiu AESGP – „Îngrijirea personală în Europa: impactul economic și social asupra indivizilor și societății” arată că 1,2 miliarde de probleme minore de sănătate sunt autogestionate în fiecare an cu ajutorul produselor de îngrijire personală, iar sistemele de sănătate și economiile naționale economisesc 34 de miliarde de euro pe an, care altfel ar fi fost cheltuite pentru programări la medic nu neapărat necesare, pentru cheltuieli medicale și pentru timpul lipsit de la muncă.

Conform aceluiași studiu, dacă ar fi disponibile mai multe produse de îngrijire personală pentru afecțiuni minore, s-ar realiza economii suplimentare de aproximativ 17,6 de miliarde de euro în fiecare an, iar 58.000 de medici ar putea fi eliberați pentru a se ocupa de pacienți cu afecțiuni mai complexe sau severe și fiecare medic de familie din Europa ar câștiga 1 oră în plus în fiecare zi.

Între speakerii prezenți la conferință s-au mai numărat reprezentanți ai AESGP, IQVIA, CONVERT, MEDICONE.

* Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cunoscute ca OTC-uri („over-the-counter”) sau medicamente fără rețetă, se pot elibera direct din farmacie, nu au un regim special de administrare și nu necesită o rețetă medicală, fiind folosite pentru a trata sau a preveni o serie de afecțiuni. Acestea se pot elibera direct din farmacie, fără a fi necesară o prescripție medicală și fără supravegherea medicului, cu condiția ca recomandările din prospect sau de pe etichetă să fie citite cu atenție și respectate.

* Suplimentele alimentare sunt preparate ce conțin vitamine, săruri minerale sau alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic (fibre, aminoacizi, acizi grași, extracte vegetale sau animale), indicate atunci când, din anumite motive, aceste substanțe lipsesc sau nu se regăsesc într-o cantitate suficientă în dieta zilnică. Etichetarea, prezentarea și reclama suplimentelor alimentare nu trebuie să atribuie acestora proprietatea de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau să facă referire la astfel de proprietăți. Consumul de suplimente nutritive nu trebuie să înlocuiască o alimentație echilibrata.

* Dispozitivele medicale sunt instrumente, aparate, materiale sau alte articole ce pot fi utilizate pentru activități precum diagnosticarea, prevenirea, monitorizarea, tratarea, ameliorarea sau compensarea unor afecțiuni, leziuni sau handicapuri, cât și pentru modificarea, înlocuirea anatomiei sau a proceselor fiziologice și controlul concepției. Pot fi utilizate și pentru îngrijire personală, fără să necesite consultul unui medic, această categorie incluzând spray-uri nazale, pastile de gât, pastă de dinți pentru dinți sensibili, plasturi, etc.