Producătorii, medicii și farmaciștii așteaptă normele de aplicare pentru Legea suplimentelor alimentare

Legea a intrat în vigoare în cursul lunii aprilie, aducând o serie de modificări care vin în sprijinul sănătății și siguranței consumatorilor și pacienților români.

Diana Mereu

Asociația română a producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI) a anunțat că așteaptă cu nerăbdare apariția normelor de aplicare a Legii suplimentelor alimentare, publicată în Monitorul Oficial încă din luna aprilie, întrucât este nevoie cât mai rapid de un cadru legal unitar care să reglementeze comercializarea și publicitatea produselor din această categorie.

Diana Mereu, directorul executiv al organizației, a precizat că „în lipsa unui cadru de reglementare unitar, din păcate, am putut identifica în cazul unor jucători din piață unele comunicări comerciale deficitare la nivelul suplimentelor alimentare, respectiv al dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală, cu impact direct asupra consumatorilor și potențiale efecte negative asupra stării de sănătate a acestora. Suntem încrezători însă că acestea se vor remedia rapid, odată cu publicarea noilor norme de implementare aferente reglementărilor recente din domeniu. În acest sens, RASCI și-a arătat deschiderea de a contribui cu experiența și know-how-ul membrilor săi, pentru a veni în sprijinul autorităților și pentru a urgenta elaborarea acestor norme de implementare”.

Dr. Daciana Toma

Într-un comunicat remis pe această temă este prezentată și poziția reprezentanților medicilor de familie, susținută de dr. Daciana Toma, secretarul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Aceasta spune că „automedicația controlată poate fi o soluție, în sensul în care pacientul apelează la un tratament indicat anterior de către medic pentru aceeași afecțiune sau pentru simptome similare. Este evident că nu trebuie să mergem la medic pentru o simplă zgârietură sau pentru o simplă durere de cap sau alte simptome minore, care ne pot supăra ocazional. Însă aceasta necesită o informare corectă în prealabil și o responsabilizare a pacientului cu privire la administrarea corectă a tratamentului, conform indicațiilor din prospect, respectiv cunoașterea momentului când este nevoie să consulte medicul. De aceea, este cu atât mai important că asistăm la adoptarea unor astfel de reglementări, care să contribuie la limitarea informațiilor greșite sau înșelătoare și care să protejeze pacientul”.

Conform reglementărilor în vigoare, publicitatea la medicamente este permisă doar în cazul OTC-urilor, produse care se eliberează fără prescripție medicală. Producătorii au obligația de a depune spre avizare la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) toate materialele publicitare destinate publicului larg, pe care le pot pune pe piață numai după obținerea vizei de publicitate eliberată de această instituție.

Dată fiind existența mai multor tipuri de dispozitive medicale, o ordonanță adoptată în acest an stabilește că publicitatea este permisă doar pentru dispozitivele medicale care nu fac parte din categoria dispozitivelor medicale cu un grad de risc ridicat pentru sănătatea populației. Conform noilor reglementări, și aceste produse, ca și OTC-urile, sunt supuse aceluiași proces riguros de verificare și avizare a materialelor publicitare de către ANMDMR. Publicitatea trebuie să încurajeze utilizarea rațională a dispozitivului medical, prin prezentarea lui obiectivă și fără a-i exagera proprietățile și trebuie să conțină informații corecte, actualizate, verificabile și suficient de complete pentru a permite utilizatorului să înțeleagă modul de folosire a acestuia.

În ceea ce privește suplimentele alimentare, Legea 56, intrată în vigoare în aprilie, aduce o serie de modificări ce vin în sprijinul sănătății și siguranței consumatorilor. Potrivit acesteia, „în etichetarea, prezentarea şi în comunicările comerciale referitoare la suplimentele alimentare, adresate consumatorilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii, este interzisă atribuirea proprietăţilor de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau referirea la asemenea proprietăţi”.

Farm. dr. Razvan Prisada

De asemenea, este interzisă utilizarea afirmaţiilor directe sau care să sugereze faptul că alimentaţia variată şi echilibrată nu poate asigura cantităţi adecvate de substanţe nutritive. Legea mai prevede că materialele publicitare vor fi supuse avizării Ministerului Sănătății. „De cele mai multe ori, persoanele care achiziționează produse care se eliberează fără prescripție medicală știu dinainte ce produse vor, fie că au mai folosit cu altă ocazie, fie că le-au mai fost recomandate sau au auzit despre acestea din diferite surse. Dacă în cazul medicamentelor fără prescripție  există reglementări clare privind publicitatea, în ceea ce privește suplimentele alimentare, pentru ca legea recent adoptată să fie aplicabilă, este nevoie de elaborarea în cel mai scurt timp a normelor de aplicare. Nu este suficient să ne bazăm pe faptul că oamenii ar trebui să citească prospectul și eticheta produsului. De aceea noi, farmaciștii, încercăm să ne asigurăm că oamenii au informațiile corecte și complete, că știu ce fel de produs cumpără, că înțeleg rolul și efectul acestuia asupra organismului, cum ar trebui administrat și care sunt posibilele interacțiuni pe care le poate genera. Completarea cadrului legislativ aferent acestor categorii de produse cu prevederi clare referitoare la modul în care acestea pot fi comunicate publicului vin să ajute, în primul rând, consumatorii și pacienții, dar și pe noi, farmaciștii”, a declarat farm. dr. Răzvan Prisada, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România.

Razvan Bosinceanu

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește automedicația ca fiind practica prin care individul își gestionează singur starea de sănătate și simptomele afecțiunilor ușoare (răceală, alergii, dureri de cap, dureri articulare), cu ajutorul medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, al suplimentelor alimentare și al dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală. Automedicația responsabilă însă, implică un utilizator informat, educat și responsabil, care are capacitatea de a face diferența între situațiile în care își poate gestiona singur starea de sănătate și cele în care trebuie să consulte un specialist.

În contextulpandemiei de COVID-19, anul 2020 „a fost un an cu multe provocări, nesiguranțe, temeri și chiar comportamente iraționale uneori, ca urmare a comunicărilor eronate, incomplete, neavizate. Înțelegem că sentimentul de îngrijorare generat de contextul pandemic a afectat deseori abordarea rațională și consumul responsabil de produse care se eliberează fără rețetă, cu atât mai mult în prezența unor mesaje de multe ori contradictorii, incomplete sau inexacte vehiculate în spațiul public. Eforturile noastre de informare și de educare a consumatorilor și pacienților cu privire la utilizarea corectă a produselor din categoriile pe care le reprezentăm s-au intensificat în această perioadă și ele vor continua și în viitor. Ne bucurăm însă că am făcut pași importanți înspre un cadru de reglementare care să vină în sprijinul pacienților și consumatorilor români și că RASCI a putut contribui la conturarea acestuia”,  a subliniat Răzvan Bosînceanu, președinte RASCI.