RASCI susține necesitatea optimizării legislației referitoare la suplimentele alimentare
Producătorii de medicamente fără prescripție și suplimente alimentare spun că actualul cadru legislativ are lacune care lasă loc de interpretări care pot pune în pericol siguranța consumatorilor.
Industria suplimentelor alimentare sau produselor nutritive – cum li se mai spune, este tot mai înfloritoare, dar lipsa reglementărilor legale privind autorizarea de punere pe piață a acestora și controlul efectelor lor, în contextul în care se permite și o publicitate agresivă, care influențează consumatorii, pot face mai mult rău decât bine.
Reprezentanții Asociației Române a Producătorilor de Medicamente fără Prescripție, Suplimente Alimentare și Dispozitive Medicale (RASCI) au tras un nou semnal de alarmă, în cadrul unui eveniment privind publicitatea, subliniind că în România este nevoie de un cadru legislativ unitar cu privire la suplimentele alimentare, care să reglementeze atât autorizarea, cât și modalitatea și condițiile în care se poate derula publicitatea dedicată acestor produse, pentru informarea corectă, completă și precisă a consumatorilor și pacienților români.
Producătorii au atras atenția și cu alte ocazii că actualul cadru legislativ are lacune și lasă loc de interpretări, astfel că pe piață pot apărea suplimente alimentare care pun în pericol siguranța consumatorilor, aceștia fiind induși în eroare de publicitatea agresivă care se face unor astfel de produse, care nu de puține ori sunt prezentate ca „panaceu universal”.
Diana Mereu, directorul executiv al RASCI, a declarat că „sunt necesare acţiuni concrete pentru a stabili o mai bună reglementare a acestui segment de piaţă extrem de dinamic, cu impact direct asupra sănătăţii consumatorului, care să limiteze derapajele care ajung în acest moment în spaţiul public şi care pot influenţa negativ modul în care beneficiarii acestor produse îşi gestionează propria stare de sănătate. Cu ajutorul unui cadru legislativ complet, coerent şi unitar pot fi evitate practicile empirice care dăunează siguranţei consumatorilor şi pacienţilor români”.
Reprezentanții RASCI și-au susținut poziția și în cadrul sesiunilor de consultări publice organizate de Comisia de Sănătate și Comisia de Agricultură și Industrie Alimentară din Camera Deputaților, pe marginea modificări legii la care fac referire, prezentând o serie de propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ, astfel încât consumatorii să poată fi protejați de eventuale efecte secundare sau chiar adverse, care pot apărea în cazul interacțiunii unor astfel de produse între ele sau cu anumite medicamente. Aceștia consideră necesară, de aceea, existența unei legislații clare și pentru suplimentele alimentare pe bază de plante, astfel încât să se asigure o reglementare unitară pentru toate produsele clasificate ca suplimente alimentare.
Totodată, producătorii spun că trebuie să existe proceduri de lucru „în oglindă” în ceea ce priveşte punerea pe piaţă și mai ales publicitatea acestor categorii de produse, indiferent de compoziţia lor şi entităţile care le reglementează, astfel încât să nu existe, ulterior, posibile interpretări divergente.
În momentul de faţă, în funcţie de compoziţie, producția suplimentelor alimentare este supravegheată atât de Ministerul Sănătăţii, cât şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar punerea lor pe piață nu este condiționată de studii privind efectele asupra consumatorilor, ca în cazul produselor farmaceutice și chiar cosmetice.
Diana Mereu
Printre propunerile înaintate de RASCI se numără și redactarea unor reglementări clare în domeniul publicităţii suplimentelor alimentare, adresate consumatorilor și profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Producătorii își exprimă disponibilitatea de a-și pune la dispoziţie expertiza şi cunoştinţele în domeniu, în procesul de consultare pentru elaborarea legislaţiei secundare privind publicitatea la suplimente alimentare.
Totodată, aceștia reclamă necesitatea instituirii unei serii de măsuri și sancțiuni suplimentare prin care să se descurajeze și să să se reducă practicile comerciale ilicite în ceea ce privește suplimentele alimentare.
„Suntem încrezători că propunerile RASCI, cât şi cele ale celorlalte instituţii abilitate invitate la consultări pe marginea proiectului de lege, se vor regăsi în forma finală a acestuia, pentru a aduce documentul la nivelul contextului curent şi la alinierea acestuia cu practicile existente în alte ţări europene. Cu siguranţă că împreună vom reuşi să generăm cât mai curând un cadru legislativ care să vină în beneficiul sănătăţii românilor pe termen lung”, a mai declarat directorul executiv al RASCI.
Dr. farm. Răzvan Prisada, vicepreşedinte Colegiul Farmaciştilor din România și președinte al Colegiului Farmaciștilor Buzău, spune că la ora actuală, producția și comercializarea supimentelor alimentare este insuficient reglementată și controlată, iar un prim-pas ar fi trecerea acestor produse sub o singură instituţie a statului. Farmacistul buzoian subliniază că „suplimentele alimentare nu sunt supuse unor reglementări stricte și controlului, așa cum sunt medicamentele, și nici nu urmărește nimeni ce efecte au asupra consumatorului. Așa cum am spus și cu alte ocazii, implementarea unui program de urmărire a aderenţei şi a interferenţei medicamentelor, precum cel din Franţa, spre exemplu, unde farmacistul este obligat să informeze şi să urmărească evoluţia unui pacient căruia i se administrează simultant mai mult de 4-5 medicamente și este remunerat de Stat pentru acest serviciu, ar fi benefic pentru pacienți și pentru sistemul medical românesc. Studiile la nivel european arată că pacienţii care se îndreaptă către sectorul de self-care într-un mod corect şi responsabil aduc o scădere substațială a costurilor din medicina primară şi ambulatorie, dar lipsa de coerenţă legislativă poate aduce efectul contrar. La noi, nimeni nu controlează interacţiunile dintre medicamentele de pe prescripţia de la medicul specialist, cea de la medicul de familie şi mai ales ce alte OTC-uri sau suplimente alimentare ori ceaiuri își mai administrează pacientul, de multe ori fără vreo recomare și fără ca medicul său curant să fie informat. Efectele se văd inclusiv în costuri, pentru că aceste interacţiuni între medicamente sau între medicamente și suplimente nutritive trebuie rezolvate tot în sistemul sanitar”, a explicat dr. farm. Răzvan Prisada.
Anul trecut, volumul medicamentelor fără prescripție vândute în farmaciile din România a fost, conform companiei de cercetare Cegedim, de 217,8 milioane de cutii, a căror valoare s-a ridicat la 4,03 miliarde de lei, cu 14,1% mai mult decât în anul precedent. În cazul suplimentelor alimentare, care se comercializează atât prin farmacii cât și prin intermediul drogheriilor, al supermerket-urilor și online, nu se cunosc însă aceste date și cu atât mai puțin impactul lor asupra sănătății consumatorilor.
