Probleme „cât casa” în sectorul produselor și suplimentelor alimentare

Formularea îi aparține președintelui Comisiei de sănătate din Senat, care semnalează lipsa unor reglementări clare privind  conținutul acestor produse.

 

În cadrul unei dezbateri pe tema suplimentelor alimentare în Uniunea Europeană, producătorii și reprezentanții autorităților au semnalat lipsa unor reglementări clare în ceea ce privește mențiunile de sănătate înscrise pe etichetele sau ambalajele acestor produse. Asta, în condițiile în care o lege a suplimentelor alimentare este ținută „la sertar” de șapte ani, așteptând să fie pusă în dezbaterea Camerei Deputaților.

Prezent la dezbatere, senatorul Laszlo Attila, președintele Comisiei de sănătate din Senat, a precizat că proiectul legii a fost depus în parlament în anul 2012, și tot atunci a trecut de Senat, fiind apoi trimis la Camera Deputaților, unde se află și în prezent, așteptând să fie pus în dezbatere. Acesta spune că documentul urmează să aducă o serie de corelări ale legislației românești cu cea europeană, în domeniul suplimentelor alimentare, iar între timp au mai fost adoptate o serie de reglementări în acest sens, la nivelul ministerelor Agriculturii și Sănătății. „Între timp, condiţiile au impus o serie de reglementări la nivelul de ordin al miniştrilor Sănătăţii și Agriculturii, pentru a suplini această deficienţă legislativă şi pentru a nu ajunge într-o situaţie de vid legislativ. S-au adus o serie de reglementări noi privind etichetarea, standardizarea, ce anume pot conţine, în ce condiţii pot fi comercializate şi trebuia să fie aduse la zi. A fost această tentativă în 2012. Din păcate, legea a stat în sertare atâţia ani. După şapte ani, sperăm să avem o formă adusă la zi”, a precizat Laszlo Attila, în cadrul dezbaterii.

 

Cu toate aceste reglementări adoptate prin ordine ministeriale, președintele Comisiei de sănătate din Senat spune că în magazine se găsesc, în prezent, o serie de suplimente alimentare dar și de produse declarate alimente, care depășesc cu mult doza maximă de anumite substanțe, admisă în sistemul de sănătate. Din acest punct de vedere, pe fondul lipsei unor reglementări clare, senatorul a precizat că exista probleme „cât casa”.

„Legat de reglementări şi de stabilirea cantităţilor maxime, nu vă ascund faptul că avem nişte probleme cât casa, enorme, nu neapărat în domeniul suplimentelor alimentare, ci și la produse care sunt declarate alimente. Avem alimente cu conţinut de produse hormonale, avem alimente cu conţinut de substanţe a căror concentraţie şi cantitate este de trei ori mai mare decât cantitatea maximă admisă în sistemul de sănătate, pe rafturile magazinelor cu autoservire”, a declarat senatorul. Acesta a dat chiar și exemplul concret al unor șoferi de camion care au făcut infarct după ce au consumat cantități mari de produse energizante.

 

La rândul său, secretarul general al Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), dr. Gerald Flintoacă-Filip a solicitat ca, în condițiile în care legea suplimentelor alimentare este uitată „la sertar” din 2012 și nu există reglementări clare în acest sector, autoritățile să își asume responsabilitatea pentru mențiunile de sănătate înscrise pe produsele din această gamă, astfel încât informațiile transmise cumpărătorilor să fie corecte și în conformitate cu registrul european în domeniul suplimentelor alimentare.

„Dorim ca autorităţile să îşi asume responsabilitatea pe partea de menţiuni de sănătate, pentru a putea fi rezolvată în acest fel problema menţiunilor de sănătate şi a mesajelor trimise către consumatori de către companii. La ora actuală, etichetele sunt pe propria răspundere puse pe piaţă. Problema nu este ceea ce conţine produsul, compoziţia, pentru că lucrul acesta e verificat de către autorităţi. Problema este la menţiunile de sănătate, unde sunt toate informaţiile transmise către consumatori privind efectele pe care le are acel produs asupra sănătăţii. Există un registru european al menţiunilor de sănătate, care este public. Prin verificarea acestora de către autorităţile române, consultând registrul respectiv şi informaţiile de pe eticheta produsului, se asigură că se transmite informaţia corectă şi onestă, aprobată la nivel european”, a declarat acesta.

 

Secretarul general al PRISA mai spune că cele mai multe produse care au înscrise pe etichete informații de sănătate eronate se comercializează în mediul on-line, activitatea site-urilor care comercializează astfel de produse fiind mai puțin monitorizată de autorități. În acest context, dr. Gerald Flintoacă-Filip a solicitat Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și Ministerului Sănătății să verifice mai minuțios și comerțul on-line cu astfel de produse și să se autosesizeze ori de câte ori sunt depistate probleme.

În cadrul dezbaterii, inspectorul Gabriela Gârban, din cadrul Institutului Național de sănătate Publică, a subliniat că suplimentele alimentare doar completează doza zilnică de alimente și optimizează sănătatea, dar în nici un caz nu vindecă anumite afecțiuni. În această situație, mențiunile înscrise pe ambalaje sau etichete privind efectul vindecător al acestora sunt total interzise. „Ceea ce vedeţi pe etichetă, că ar fi bun pentru boala cutare sau cutare, toate astea sunt menţiuni de sănătate mincinoase, neadmise pentru suplimente. Din păcate, se fac reclame şi la televizor, iar controlul ar trebui să fie mai strict”, a menționat aceasta.

La eveniment au mai luat parte reprezentanți ai companiilor farmaceutice, ai autorităților, asociațiilor de pacienți, alături de medici, famaciști, juriști, reprezentanți ai companiilor de publicitate și ai unor unități sanitare publice și private.