Pacienții ucraineni sunt tratați în spitalele românești, dar medicii lor nu se pot angaja

Statul român oferă refugiaților din Ucraina asistență medicală completă, studenții la medicină sunt ajutați să se integreze în universitățile noastre, dar, paradoxal, deși România are un mare deficit de medici specialiști în spitalele publice, medicii ucraineni nu pot fi angajați în spitalele din România.  

 

În unităţile medicale din România au ajuns sute de persoane din Ucraina, iar numărul celor care au primit îngrijiri medicale și tratamentul de care aveau nevoie în cele trei săptămâni de când ucrainenii fug din calea bombelor care le distruge țara se ridcă la câteva mii. Guvernul României a decis că refugiații au garantate serviciile medicale și tratamentele de care au nevoie, persoanele cu dizabilități beneficiază de protecție, elevii și studenții vor avea acces la școlarizare, iar cei care vor să muncească vor fi ajutați să se angajeze fără a mai fi necesară obținerea avizului de muncă și a vizei de lungă ședere. De la aceste reglementări sunt însă exceptați medicii, cărora nu le este recunoscut nici dreptul de prectică, deși spitalele românești ar avea nevoie de ei ca de aer.

Întrebat dacă Ministerul Sănătăţii ia în calcul schimbarea legislaţiei care permite medicilor din Ucraina să profeseze în spitalele din România, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că necunoaşterea limbii române ar putea fi un impediment din cauza căruia nu ar putea fi angajaţi în spitale. „Nu trebuie neapărat numai în spitale, pentru că există diferite categorii de medici. Pot profesa şi în alte locuri. Dar să ştiţi că se poate acorda o autorizaţie de practică provizorie de către Colegiul Medicilor, nu este o problemă. Există însă şi bariera legată de limbă, care nu trebuie ignorată, pentru că cel puţin colegii care lucrează direct cu pacienţi în specialităţi clinice, trebuie să poată să înţeleagă cu pacientul”, a răspuns Rafila, în cadrul unei conferințe de presă.

 

Ministrului Sănătăţii a sugerat însă că medicii ucrainieni care ajung în România ar putea trata refugiaţi din Ucraina, iar pe termen lung s-ar putea găsi și alte soluții. „Putem eventual să gândim, în cazul unei solicitări mai mari din partea refugiaţilor ucraineni să lucreze, eventual, pentru tratarea acestor refugiaţi. Poblema nu este a dreptului de practică sau doar a dreptului de practică, problema este că trebuie să poţi să-ţi exerciţi profesiunea, putând să te înţelegi cu cei cu care lucrezi şi cu pacienţii tăi. Or, din punctul acesta de vedere, poate constitui un handicap limba. Sigur că putem să găsim o soluţie. Deocamdată nu cred că sunt aşa de multe cadre medicale încât să avem astfel de probleme şi cred că nici ei nu s-au gândit încă să îşi reia activitatea în acest moment. Dar pe termen mediu, cu siguranţă putem să găsim o soluţie pentru astfel de situaţii”, a mai spus Rafila.

Ministrul a menționat că numai în intervalul 9-15 martie, numărul de persoane internate în spital s-a apropiat de 100, iar marți erau 75 de ucraineni internați în spitalele din România. Până acum, la spitalele din România s-au prezentat și 7 răniți. „În ceea ce priveşte solicitările de asistenţă medicală către staţiile judeţene de ambulanţă, şi ele sunt în aceeaşi limită, în jur de 100 de solicitări înregistrate zilnic. O parte dintre persoane s-au deplasat şi cu mijloace proprii la unităţile sanitare, dar cifrele nu pun niciun fel de problemă în ceea ce priveşte acordarea de asistenţă medicală”, a declarat ministrul Rafila, menșionând că cei mai mulți ucraineni ajung la spitale în Unitățile de Primire Urgențe, iar majoritatea sunt copii care prezintă febră și dureri în gât. După ce sunt consultați și diagnosticați, li se prescrie tratamentul necesar, care li se oferă gratuit și pe care-l pot urma ambulatoriu sau, după caz, sunt internați și tratați în spital.

 

Ministrul Sănătății a mai spus că și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a pus la punct un sistem de identificare şi de alocare a unui cod unic pentru persoanele refugiate din Ucraina, bazat pe datele paşapoartelor, data şi locul naşterii al fiecărei persoane, care „va fi folosit pentru evidenţierea serviciilor medicale ce sunt efectuate pentru aceste persoane, încât ele să beneficieze de întreaga gamă de servicii, inclusiv de accesul în programele de sănătate, ca pacienţii din România”, iar în spitalele din toate judeţele au fost alocate 3.300 de paturi pentru persoanele rănite sau refugiaţii care au afecţiuni ce necesită intervenţii chirurgicale, inclusiv la Chirurgie plastică și arși, unde au fost rezervate 151 de paturi.

În ceea ce priveşte testarea şi vaccinarea împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2, Alexandru Rafila a precizat că „sunt cifre modeste, sunt de ordinul sutelor persoanele care au fost testate împotriva infecţiei cu noul coronavirus şi cele care au fost vaccinate”, în rândul refugiaților.

 

Ministrul a atras însă atenția că noul coronavirus încă are transmitere comunitară şi „trebuie să fim responsabili în gestionarea acestei situaţii”, recomandând românilor să se testeze în continuare pentru infecţia cu SARS-CoV-2, să poarte masca de protecție în spațiile deschise aglomerate, în mijloacele de transport în comun și în spațiile închise – mai ales în unitățile sanitare, grădinițe, școli și universități -, iar spălarea mâinilor cu apă și săpun și folosirea substanțelor antiseptice să rămână regulă de bază în prevenția oricăror boli transmisibile. „Avem încă transmitere comunitară şi trebuie să fim responsabili în gestionarea acestei situaţii. Păstrăm aceleași indicații de prezentare la medicul de familie pentru testare, iar în centrele ambulatorii de evaluare, cei care au forme care predispun la un risc mai mare, forme medii sau persoanele cu comorbidităţi, pot primi medicaţia antivirală specifică. Recomandarea noastră strictă pentru persoanele depistate pozitiv este să se izoleze, vor primi concediu medical cinci sau şapte zile. Este o chestiune de bun simţ să nu te duci bolnav, să infectezi alte persoane. Dacă apar simptome de îmbolnăvire, trebuie să vă testați, să mergeți la medicul de familie, în centrele de evaluare și tratament sau la Unitățile de Primiri Urgențe pentru a primi medicația adecvată”, a recomandat ministrul Rafila, inistând însă să nu se ia medicamente fără recomandarea medicului.

 

În același timp, ministrul Sănătății a spus că autoritățile medicale din România sunt preocupate și de riscul apariției unor cazuri de poliomielită și difterie, boli eradicate în România, dar care încă există în alte țări, iar în contextul în care populația Ucrainei are o rată scăzută de vaccinare, se investighează medical toate cazurile de refugiați care pot ridica suspiciune în acest sens.

„Întotdeauna, când există un fenomen migrator, există acest pericol. Bolile transmisibile, inclusiv cele prevenibile prin vaccinare, nu au dispărut. Singura care a dispărut este variola. Sigur, există o preocupare din partea noastră, se lucrează la supravegherea posibilelor cazuri de paralizie care ar putea să fie legate de o formă de poliomielită cu virus derivat din vaccin sau o formă de difterie… Poliomielita și difteria au dispărut de foarte mulți ani din România, dar toate direcțiile de sănătate publică, mai ales cele din zona de frontieră, au fost avertizate, încât să poată să identifice astfel de cazuri”, a spus ministrul Alexandru Rafila, care a menționat că atenția este cu atât mai mare cu cât populația Ucrainei, în special cea pediatrică, are acoperire vaccinală inferioară țărilor din Uniunea Europeană și, implicit, din România.

 

Pe de altă parte, Guvernul României a lansat un pachet de soluții prin care copiii ucraineni vor putea urma, gratuit, cursuri în grădinițe, școli, licee și universități. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus aproximativ 10.000 de studenți ucraineni și de alte naționalități în țara noastră, iar în baza unui Ordin al ministrului Educației, ucrainenii pot fi înmatriculați la buget, în limita a 20% din cifra proprie de școlarizare, iar cei de alte naționalități la taxă. Studenții care au acte de studii, foaie matricolă sau carnet de student și pot dovedi că au studiat într-o universitate recunoscută se pot înscrie la universitatea care are programe de studiu în profilul studiat, iar cei care nu au acte doveditoare pot fi înmatriculați în baza unei declarații pe proprie răspundere, dar pentru a-și putea susține licența trebuie să aducă aceste documente.

La Universitățile de Medicină și Farmacie din Cluj, Târgu Mureș și Iași s-au primit deja solicitări, atât din partea unor studenți ucraineni, cât și de alte naționalități. O problemă care necesită găsirea unor soluții este însă aceea că studenții refugiați trebuie, fie să cunoască limba română, fie pot studia în limba engleză sau franceză (la taxă), dar tot trebuie să învețe și românește, pentru a putea face facă practică în spitalele din România, întrucât acordarea diplomei se face cu respectarea standardelor UE și trebuie să poată fi pregătiți la aceste standarde.

 

Pe lângă alte drepturi acordate de statul român, refugiaților li se oferă și posibilitatea de a ocupa un loc de muncă pentru a se integra mai ușor, iar dacă nu dețin documente care atestă calificările profesionale, pot obține un loc de muncă în baza unor declarații pe proprie răspundere din care să rezulte că dețin calificările necesare și nu au antecedente penale. Prin OUG 20/8 martie 2022, persoanele care nu dețin documente care să dovedească experiența profesională și calificarea necesară ocupării unui loc de muncă sau lipsa unor antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare pot semna o declarație pe proprie răspundere, pe baza căreia să beneficieze de prevederile noii reglementări. Aceste prevederi nu sunt însă aplicabile și în cazul unor profesii cum ar fi cea de medic, farmacist, notar sau avocat, în cazul cărora prezentarea actelor de studii este obligatorie, indiferent dacă activitatea se desfășoară în calitate de salariat sau în mod independent.

Foarte mulți angajatori au anunțat că sunt dispuși să angajeze ucraineni. La nivel național sunt peste 2000 de locuri disponibile, iar până acum s-au angajat deja 223 de cetățeni ucrai­neni, fie prin agențiile de ocupare a forței de muncă, fie apelând direct la angajatori, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.