Efectele crizei climatice: creștere alarmantă a îmbolnăvirilor și a deceselor premature

Reprezentanţii Greenpeace trag un semnal de alarmă şi anunţă că în lipsa unor măsuri conjugate ale statelor pentru contracararea efectelor crizei climatice se va ajunge la o creştere semnificativă dezechilibrului ecosistemelor, a îmbolnăvirilor și a mortalității premature. 

Greenpeace trage un nou semnal de alarmă și reamintește statelor și guvernelor lumii că riscurile climatice se manifestă mai rapid şi se vor agrava curând. Într-un raport al organizației se arată că mortalitatea cauzată de inundaţii, secetă şi furtuni a atins în ultimul deceniu o cotă alarmantă, de 15 ori mai mare în regiunile extrem de vulnerabile, comparativ cu regiunile cu vulnerabilitate foarte redusă și că schimbările climatice şi evenimentele extreme asociate vor duce la o creştere semnificativă a îmbolnăvirilor şi a deceselor premature.

„Fenomenele meteorologice extreme, creşterea nivelului mării, insecuritatea alimentară, lipsa apei potabile şi daunele societale asociate, precum şi pierderile şi daunele suferite de ecosisteme, vor creşte cu fiecare fracţiune de grad de încălzire”, subliniază cercetătorii, care arată că la o încălzire de 1,5°C, până la 14% dintre speciile ecosistemului terestru se vor confrunta, probabil, cu un risc foarte mare de extincţie, iar intervalul de timp în care se mai poate face ceva se scurtază cu repeziciune.

În plus, războiul din Ucraina a ridicat o serie de noi îngrijorări legate de securitatea energetică, pericolul energiei nucleare şi dependenţa de combustibili fosili.

„Ne apropiem de o perioadă decisivă. După 2040, în funcţie de gradul de încălzire, schimbările climatice vor conduce la numeroase riscuri pentru sistemele naturale şi umane. Alegerile societale implementate în deceniul următor vor fi decisive”, anunţă reprezentanții Greenpeace, care arată că guvernele tuturor statelor trebuie să conștientizeze riscurile și să-şi alinieze obiectivele şi acţiunile climatice în conformitate cu limita de încălzire de 1,5 °C, stabilită în cadrul Acordului de la Paris care prevede, printre altele, renunţarea la combustibilii fosili şi la planurile noi de investiţie în petrol, cărbune sau gaz.

Acesta este deceniul critic pentru asigurarea unui viitor locuibil, echitabil şi durabil, spun specialiştii. „Trebuie să privim realitatea cu onestitate brutală. Mai multă încălzire globală aduce mai multe probleme, mai frecvente şi mai intense, atât pentru oameni, cât şi pentru toate celelalte specii de plante şi animale”, atrage atenția Greenpeace România, citând raportul unui grup de lucru format din 270 de oameni de ştiinţă care au analizat peste 34.000 de lucrări ştiinţifice şi au revizuit peste 62.000 de comentarii. „Veştile cu care vine acest raport sunt extrem de alarmante şi ar trebui să mobilizeze acum autorităţile din lumea întreagă să renunţe la arderea combustibililor fosili şi să protejeze până la 50% din zonele terestre, de apă dulce şi oceanică a Pământului”, spune Vlad Cătună, Greenpeace România.

Un nou studiu, publicat în revista Nature Communications, arată că, din cauza încălzirii globale, sezonul polenului ar putea începe cu până la 40 de zile mai devreme decât în ultimele decenii, iar numărul anual de alergii la polen ar putea creşte cu până la 250%.

„Polenul se află în atenţia specialiștilor, deoarece influenţează viaţa de zi cu zi a oamenilor alergici. O componentă uriaşă a populaţiei este afectată de aceste alergii, iar oamenii sunt foarte interesaţi să înţeleagă cum s-ar putea schimba (alergiile lor – n.r.) pentru a-şi putea gestiona mai bine simptomele”, a declarat pentru CNN Allison Steiner, autor al studiului şi profesor la Universitatea din Michigan.

Există studii anterioare care au relevat modul în care sezonul alergiilor se prelungeşte şi concentraţiile de polen sunt din ce în ce mai mari, dar Steiner susține că cercetarea lor este unică, deoarece descompune tipurile individuale de polen şi sursele de arbori în funcţie de regiune, analizând în mod specific o varietate de surse de plante, inclusiv stejarul, cedrul sau ambrozia.

Studiul a constatat că, în viitor, diferitele varietăţi de polen de copac care altădată variau în funcţie de anotimp se vor suprapune în cele din urmă, ceea ce va duce la concentraţii generale mai mari care ameninţă sănătatea publică. „Unii oameni sunt alergici la anumite tipuri de polen, iar unii au mai multe proteine alergenice care pot determina mai multe alergii. Dacă suferiţi de alergii, puteţi sau nu să ştiţi la ce sunteţi alergic, în funcţie de tipul de teste pe care le-aţi făcut”, a mai spus Steiner. El a menționat că polenul transportat de vânt, care joacă un rol important în fertilizarea plantelor, este strâns legat de schimbările de temperatură şi de precipitaţii, iar pe măsură ce primăvara se manifestă mai devreme, din cauza schimbărilor climatice, plantele vor poleniza mult mai devreme şi pentru o perioadă mai lungă de timp.

Schimbările climatice au modificat semnificativ numărul de zile reci din timpul iernii şi al zilelor fără îngheţ din primăvară, afectând în același timp momentul şi durata sezonului de polenizare și ar putea declanşa o urgenţă de sănătate publică, spun cercetătorii. Deşi pentru a determina implicaţiile socio-economice sunt necesare mai multe cercetări, Steiner consideră că schimbările climatice care duc la prelungirea sezonului în care polenul poate provoca alergii și alte afecțiuni respiratorii ar putea duce la o pierdere economică mare din cauza absenţelor de la serviciu, a zilelor de şcoală, a cheltuielilor medicale şi a deceselor timpurii.