Patru luni consecutiv cu supramortalitate, din cauza COVID-19

Cel mai probabil, trendul va continua și în lunile următoare, ținând cont de amploarea pandemiei și de numărul tot mai mare de persoane decedate zilnic în urma contaminării cu noul coronavirus.

După ce anul acesta am avut vara cu cea mai ridicată mortalitate din ultimul deceniu, trendul continuă și în perioada toamnei, după cum reiese din raportul pe luna septembrie, dat publicității de Institutul Național de Statistică (INS). Din aceste date reiese că și în perioada analizată putem vorbi de luna septembrie cu cea mai ridicată mortalitate din ultimii ani, fiind vorba de a patra lună consecutivă în care s-a înregistrat supramortalitate.

Această situație este asociată cu decesele datorate COVID-19, iar în acest context este de așteptat ca în statisticile pe octombrie și noiembrie să nu se schimbe acest trend, ba chiar să crească numărul deceselor.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se așteaptă la o creștere a numărului de decese cauzate de Covid-19 în Europa, cu o mortalitate mai mare în octombrie și noiembrie, comparativ cu aprilie-mai.

România va fi afectată major de evoluția noului virus, având în vedere că situația epidemiologică a început să se agraveze în octombrie, iar numărul deceselor raportate zilnic a început să crească, această evoluție se va reflecta și în rata de mortalitate la nivelul lunilor octombrie și noiembrie. Potrivit Raportului săptămânal al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din 6 octombrie, până la 4 octombrie, 95,3% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 81,4% din totalul deceselor din săptămămâna 28 septembrie-4 octombrie au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 60,1% dintre victime au fost bărbaţi.

În ceea ce privește cifrele pe septembrie, în perioada analizată s-au înregistrat 21.973 de decese, cu 2.991 mai multe decât în septembrie 2019, ceea ce înseamnă o creștere cu 15,8%.

Aproape două treimi din totalul numărului de decese s-au înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9.039 de decese, reprezentând 41,1% din total, s-au înregistrat la grupele de vârstă 80 de ani şi peste, 5.230 de decese, reprezentând 23,8%, la persoanele de 70-79 de ani) şi 4.354 de decese (19,8%) la persoanele în vârstă de 60-69 de ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (64 de decese), 20-29 de ani (104 decese) și 0-4 ani (131 de decese).

În aceeași perioadă, sporul natural s-a menţinut negativ, numărul deceselor fiind cu 3.937 mai mare decât cel al nașterilor. Mai mult de atât sporul natural negativ s-a accentuat față de luna septembrie a anului trecut, când diferența între numărul deceselor ș cel al nașterilor a fost de 2.695.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, mai ales în cazul deceselor, în special în lunile aprilie, iunie, iulie, august şi septembrie, când s-au înregistrat creșteri față de perioadele similare ale anului trecut. Totodată, același efect se resimte și în ceea ce privește numărul căsătoriilor, care au  înregistrat  scăderi ale numărului de evenimente începând cu luna martie, faţă de perioada similară din 2019.

Numărul nașterilor a scăzut în  fiecare lună față de aceeași perioadă din anul precedent, excepţie făcând  lunile august şi septembrie, când  s-a înregistrat un număr mai mare de născuţi-vii faţă de anul precedent.