2018 – anul recordului minim absolut al natalității în România

Anul trecut s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 59 de ani, de la momentul în care se întocmesc statistici oficiale la nivel național.

Faptul că populația României este într-o continuă scădere de ani buni, pe fondul sporului natural negativ și al numărului tot mai mare de români care merg să lucreze în străinătate, unii dintre ei stabilindu-se acolo definitiv, nu mai constituie de mult o noutate și se pare că fenomenul va continua cel puțin în același ritm, atât timp cât autoritățile nu sunt capabile să găsească soluții viabile pentru a-l stopa.

Nu mai târziu de luna trecută, Sanatateabuzoiana.ro a publicat ultimul articol pe această temă, pe baza celor mai recente statistici oficiale, și ne vedem nevoiți să reluăm acest subiect după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat noi date care confirmă un record negativ istoric în ceea ce privește natalitatea în România. După cum reiese din datele centralizate la finele anului trecut, 2018 a fost anul în care în România s-au născut cei mai puțini copii de la momentul în care se fac statistici oficiale la nivel național. Este vorba de anul 1960, de când datează primele statistici referitoare la natalitate, ceea ce înseamnă că anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 59 de ani.

Numărul nașterilor a scăzut sub 200.000, anul trecut venind pe lume 188.755 de copii, față de 205.000, în 2017.

Datele INS mai arată că a crescut și vârsta medie a mamelor la naștere, care a ajuns la 28,6 de ani. În mediul rural se înregistrează o vârstă medie de 27 de ani, în timp ce în mediul urban, vârsta medie la care femeile aduc pe lume un copil este de 29,8 de ani. Acest indicator crește de la un an la altul, în 2018 ponderea copiilor născuţi vii, cu mame în vârstă de 30 de ani şi peste, fiind de 41,1%, respectiv 49,5% în mediul urban și 30,9% în mediul rural.

Totodată, aproape două treimi dintre nou-născuţi – 119.131 de copii – au avut mamele cu vârste între 20 şi 34 de ani şi taţii cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani.

Statisticile anului trecut mai indică faptul că în familiile în care ambii părinţi sunt salariaţi s-au născut aproape jumătate dintre copii – 94.093 de copii, iar în familiile în care tatăl este salariat şi mama casnică s-au născut 33.186 de copii, reprezentând un procent de  17,3%.

De asemenea, 55% din numărul total al născuţilor-vii înregistraţi în România anul trecut au mame salariate, iar 37% au mame casnice.

Fertilitatea feminină a fost cuprinsă între 43,3 născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă în judeţul Ilfov şi 26,9 născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă, în judeţul Brăila.

Rate scăzute ale fertilităţii, sub 30 de născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă s-au înregistrat şi în judeţele Caraş-Severin, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. În mediul rural, rata fertilităţii este superioară celei din mediul urban, excepţie făcând judeţul Ilfov, mai arată statisticile.

Spor natural negativ s-a înregistrat și în luna decembrie a anului trecut, numărul persoanelor decedate fiind mai mare decât al născuților vii. Totodată, faţă de luna decembrie 2017, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 1.045 în luna decembrie 2018, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 2.776 mai mare. S-a înregistrat naşterea a 14.819 copii, cu 174 mai puţini decât în luna noiembrie 2018, iar numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna decembrie 2018 a fost de 25.558, cu 3.806 mai multe decât în luna noiembrie 2018. Rezultă astfel un spor negativ de 10.739 de persoane, reprezentând diferența dintre numărul decedaților și cel al copiilor veniți pe lume.

La maternitatea din Buzău s-au înregistrat anul trecut 2.340 de nașteri, iar în 20% dintre cazuri a fost vorba de mame minore. Tot pe parcursul anului trecut, în maternitatea buzoiană au fost abandonați 25 de copii.