Pactul pentru Inovație în Sănătate, lansat de ARPIM la cea de-a 25-a aniversare

ARPIM a lansat un document de colaborare structurat pe 4 axe strategice, cu scopul de a alinia toți factorii de decizie și profesioniștii în domeniul sănătății în jurul unor măsuri concrete pentru revitalizarea unor segmente importante ale sistemului de sănătate din România.

 

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate în România și de implicare în derularea de proiecte care au contribuit la creșterea accesului la medicamente și a calității vieții pacienților români, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat Pactul pentru Inovație în Sănătate, un document de colaborare cu factorii politici de decizie. În prima fază, documentul va fi în supus atenției Comisiilor pentru Sănătate din Parlamentul României, urmând ca măsurile identificate și agreate în timpul discuțiilor să ajungă pe masa Guvernului și a partidelor parlamentare, se precizează într-un comunicat al organizației.

„Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții – factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici si industrie – în jurul acestui Pact al Inovației în Sănătate, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate și a răspunde așteptărilor pacienților români. Noul Guvern are o oportunitate unică de a analiza, prelua și prioritiza măsurile identificate deja în cadrul documentului de colaborare pe care îl propunem. Astfel, industria farmaceutică inovatoare, care a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, se poziționează ca partener în creșterea accesului pacienților români la medicamente și soluții terapeutice inovatoare”, spune Alina Culcea, președinte ARPIM.

 

Pactul pentru Inovație în Sănătate, lansat în cadrul unui eveniment online care a reunit voci din mediul politic, guvernamental și administrativ, dar și reprezentanți ai pacienților, alături de producătorii de medicamente inovative, este structurat pe 4 axe majore:

· acces rapid și echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienților români și al sistemului de sănătate din România;

· stimularea cercetării-dezvoltării și inovației farmaceutice;

· un sistem de sănătate rezilient și bazat pe dovezi;

· finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor.

Fiecare dintre cele 4 axe de colaborare se bazează pe date îngrijorătoare cu privire la standardele de îngrijire a pacienților și cuprinde o serie de măsuri care să fie adoptate cu prioritate, pentru corectarea situației.

 

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pacienților la inovație medicală, finanțarea sistemului de sănătate, investiții în cercetare și dezvoltare și digitalizarea sistemului de sănătate, au arătat participanții la eveniment.

„Lipsa unei viziuni pe termen lung și a unor măsuri ferme de corectare a stării de fapt actuale duc, în final, la zile de viață pierdute pentru pacienții români. Speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 și 50 de ani în ritmul existent, pentru scăderea mortalității prevenibile” – a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

„Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile).

 

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Principalele cauze sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice și lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente compensate și gratuite.

„Sistemul de sănătate se află sub presiunea inovației mai mult ca niciodată. Cu sprijinul politic adecvat (…) putem asigura sustenabilitatea noii paradigme de îngrijiri. Pentru asta avem nevoie de un pact pentru inovaţie în sănătate care să ne permită să abordăm multiplele provocări la nivel de capitalizare a conceptelor inovative şi care poate sprijini în mod real transferul inovaţiei în practica clinică”, a punctat conf. dr. Diana Păun, consilier Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

 

Raportul „The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EURO în cercetare și dezvoltare. România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EURO, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EURO, Franța 4,4 miliarde EURO, Polonia 339 milioane EURO, Ungaria 242 milioane EURO, Bulgaria 91 milioane EURO.

„Parteneriatele cu industria farmaceutică sunt extrem de importante pentru accesul la moleculele inovative. Se pot găsi și în România soluții convenabile, care să facă posibil accesul pacienților la moleculele inovative. Acest aspect îl putem discuta în liniște după ce trecem de această criză și cred ca îl putem și materializa” a admis noul ministru al Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

„Dacă noi nu avem practici și legislație aliniate la practicile din celelalte state membre este clar că România nu poate să țină pasul cu accesul la medicamente pe care celelalte state îl oferă pacienților lor. Prin alinierea la standarde europene, România devine atractivă  pentru tot ce înseamnă industria producătoare,  ceea ce va aduce beneficii reale pentru pacienți. Un astfel de pact și o astfel de inițiativă poate să rezolve bariere și probleme importante”, a adăugat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în MS.

 

Referitor la finanțarea domeniului Sănătății și banii gestionați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, președintele CNAS, Adela Cojan, a încercat să arate că există posibilitatea de a privi proactiv la inovațiile care urmează și că în ciuda întârzierilor cu care Româia a avut acces la medicamente inovatoare în ultima perioadă  este de remarcat noua strategie a Comisiei Europene privind domeniul farmaceutic prin care se vor rescrie, practic, regulile în acest domeniu, în sensul creșterii accesibilității accesului la tratamente pentru toții cetățenii statelor membre UE și aducerii în centrul atenției a provocărilor de lung durată în domeniul farmaceutic. „CNAS a modificat, anul trecut, controversata taxă clawback, astfel încât producătorii și distribuitorii de medicamente să poată avea o predictibilitate a bugetării, chiar dacă sumele nu sunt la nivelul la care ar fi de dorit. Cheltuim în România 36% din fondul avut la dispoziție, pentru decontarea medicamentelor – un procent mare comparat cu media europeană, care este de 25%, dar ce-i drept, dintr-un procent mic din PIB alocat sănătății în România, dar 70% din banii cheltuiți cu medicamentele se duc către medicamente inovatoare. Este foarte importantă politica noastră de stabilire a prețurilor la medicamente, de aceea cred că trebuie schimbată politica, astfel încât producătorii și distribuitorii să nu mai fie nevoiți să recurgă la exportul paralel. O politică comună de stabilire a prețurilor de rambursare a medicamentelor și de aplicare a legilor în domeniul concurenței, la nivel european, ar putea face ca și accesul pacienților români la cele mai noi medicamente să fie mai facil”.

 

Un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EURO, ar putea atinge 802 milioane EURO și chiar 1,4 miliarde EURO, dacă ne-am apropia de top.

„Putem spune că ultimii 2 ani au făcut ca fiecare dintre noi și împreună cu dumneavoastră să vedem atât lipsurile, cât și prioritățile pentru ce va urma într-un Pact al Inovației în Sănătate. Ultimii 2 ani au fost destul de grei, ani în care am văzut necesitatea colaborării, chiar dacă uneori a fost mai puțin accesibilă, a autorităților cu industria farmaceutică, cu autoritățile centrale, cu autoritățile locale, în contextul în care vrem totuși să facem un pas important în tot ce înseamnă sănătate”, a apreciat dr. Nelu Tătaru, președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

„La ora actuală, pacientul român nu are acces cam la 40% dintre produsele inovative care se folosesc în mod curent in vestul Europei, motivele sunt multiple, dar dacă ne uităm la celelalte aspecte și mă refer inclusiv la legislația noastră, cred că am avea multe de făcut”, a completat dr. Laszlo Attila, secretar al Comisiei de Sănătate din Senat.

 

Cristian Bușoi, singurul român președinte al unei comisii în Parlamentul European și raportor pentru Programul de Sănătate al UE, a subliniat nevoia unui parteneriat real și corect cu industria farmaceutică, precum și de un cadru de stabilitate și predictibilitate, atât în actualul context pandemic, cât și pe termen lung. El a subliniat necesitatea unor practici și mijoace comune de a controla acest val 5 al CIVID-19, care deja crează probleme multor țări europene, chiar și celor cu rate foarte înalte de vaccinare, dar și creșterea gradului de informare și de încredere al populației. „În această săptămână s-a votat răspunsul Parlamentului European la Strategia farmaceutică inițiată de Comisia Europeană. Deși strategia este una foarte bună, câteva idei foarte valoroase, privind creșterea accesului la medicamente, de a deveni mai puțin vulnerabili față de importurile din afara UE (aici vorbim mai ales de medicamentele generice), de a folosi digitalizarea și inteligența artificială, au venit și dinspre Parlamentul European. Din păcate, la presiunea unor grupuri politice, a rămas o formulare destul de vagă referitor la drepturile de proprietate intelectuală, iar din acest punct de vedere, eu și mulți dintre colegii europarlamentari, am avut o poziție fermă, în sensul că fără a sprijini proprietatea intelectuală, fără a da o garanție că toate investițiile care se fac pentru a descoperi noi medicamente sunt proteejate și vor fi răsplătite ulterior, se creionează pericolul de a nu se mai investi în vederea descoperirii unor noi tratamente”. Europarlamenatrul român a subliniat însă că există încă un acces inegal al cetățenilor europeni la tratamente și servicii medicale, din cauza investițiilor mici ale unor țări cum este și România, în Sănătate, pacienții „au avut, în ultimii ani, din ce în ce mai mult acces la medicamente inovatoare”.

 

Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe. Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 EURO pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având cele mai mari  rate de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.

„Criza sanitară provocată de pandemie și măsurile luate de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre și pentru a îmbunătăți coordonarea la nivelul Uniunii ne-au plasat ferm în direcția unei Uniuni a Sănătății. Terapiile inovatoarea nu ajung la pacienții europeni cu aceeași viteză, iar unii dintre ei pot să nu aibă acces deloc din cauza penuriei. În plus, sistemele de sănătate și pacienții întâmpină dificultăți în suportarea costurilor medicamentelor”, a menționat la rândul său Ramona Chiriac, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România.

 

Obiectivul țintit de industria farma este acela de a colabora cu factorii politici, iar în acest scop, în prima fază, împreună cu Comisiile pentru Sănătate din Parlament se dorește elaborarea unui Pact pentru Inovație în Sănătate pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație.

Rolul de partener și contributor cu privire la măsuri strategice din sănătate, al industriei farmaceutice inovatoare, este pe deplin recunoscut în alte state europene, s-a atras atenția în cadrul evenimentului ARPIM. La nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.  Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un alt exemplu de parteneriat cu industria. În Franța, spre exemplu, a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților și de curând a fost semnat un acord cadru pe 3 ani (2021-2024), se subliniază în cmunicatul ARPIM.