Parteneriat între medicii de medicina muncii, angajatori și furnizorii de servicii medicale, susținut de șeful CNAS, la Congresul SSM

Horațiu Remus Moldovan a subliniat că „medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului şi al reprezentanţilor angajaţilor în probleme de promovare a sănătăţii în muncă” și a făcut apel la cei peste 400 de participanți la eveniment să disemineze către angajați informații despre serviciile de prevenție decontate de CNAS.

Congresul Național de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM) – „Smart & Safe Work 2025”, organizat de SSM.ro în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov, a reunit vineri, 16 mai, la Brașov, peste 400 de specialiști dedicați siguranței și sănătății în muncă din sectorul public și privat, reprezentanți ai serviciilor externe SSM/PSI, precum și profesioniști interesați de cele mai recente soluții și practici din domeniu.

În cadrul unui dialog european despre siguranță și sănătate în muncă, peste 25 de speakeri internaționali au vorbit despre legislație, digitalizare, leadership și prevenție, iar participanții au avut posibilitatea să exploreze, de asemenea, peste 20 de standuri expoziționale cu soluții de ultimă generație în SSM, PSI, echipamente, digitalizare și formare profesională.

În cadrul evenimentului, apreciat ca un spațiu de networking în care ideile s-au transformat în parteneriate, iar siguranța, inovația și oamenii care fac diferența au fost în centrul atenției, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu Remus Moldovan, invitat de onoare, a prezentat principalele posibilități de colaborare între medicii de medicina muncii și furnizorii de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în scopul protejării sănătății angajaților, în calitatea acestora de persoane asigurate.

Șeful CNAS a precizat că, potrivit prevederilor legale în vigoare, „în baza scrisorilor medicale eliberate de medicii de medicina muncii, medicii de familie pot emite rețete compensate pentru medicamentele recomandate angajaților, în limitele competențelor profesionale. În baza acestor scrisori medicale, medicii de familie pot continua managementul pacienților în funcție de recomandările medicilor de medicina muncii și pot decide necesitatea efectuării de investigații paraclinice sau pot emite bilete de trimitere către medicii de specialitate clinică din ambulatoriu ori către spitale, după caz. Totodată, cabinetele de medicina muncii pot încheia convenții cu casele de asigurări de sănătate în vederea recunoaşterii biletelor de internare eliberate de către medicii ce-şi desfăşoară activitatea în aceste unităţi”.

În acest context, dr. Moldovan a precizat că „medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului şi al reprezentanţilor angajaţilor în probleme de promovare a sănătăţii în muncă şi în îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătăţii în muncă” și a făcut apel la cei peste 400 de specialiști de securitate și sănătate în muncă și reprezentanți ai angajatorilor prezenți la congres să disemineze către angajați informații despre serviciile de prevenție decontate de CNAS.

„Depistarea precoce a bolilor grave este și în interesul angajatorilor, care pot evita astfel pierderea capacității de muncă a angajaților pe perioade îndelungate”, a subliniat Moldovan, care a precizat că Ministerul Sănătății derulează un program național de prevenire a îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanți din mediul de viață și muncă. El a făcut un apel ca și alte instituții publice cu rol în securitatea și sănătatea în muncă să se implice activ în activitatea de prevenție.

Cu aceeași ocazie, președintele CNAS a prezentat principalele priorități ale instituției pe care o conduce, pentru perioada următoare, între care „dezvoltarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), renunțarea la utilizarea documentelor pe suport hârtie în relația medic-pacient și medic-medic (principiul «zero hârtie»), eficientizarea cheltuielilor din domeniul sănătății, identificarea unei soluții de facilitare a programărilor pacienților la furnizorii de servicii medicale”. Totodată, Moldovan a atras atenția că sumele cu care contribuie asigurații la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) acoperă doar aproximativ jumătate din costurile serviciilor de sănătate de care beneficiază aceștia, restul cheltuielilor fiind finanțate prin alocări de la bugetul de stat.

În cadrul Congresului Național de Securitate și Sănătate în Muncă – „Smart & Safe Work 2025”, reprezentanți ai Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) au prezentat, în fața celor aproximativ 400 de participanți și invitați, misiunea instituției de a coordona, la nivel național, activitățile de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, menționând totodată rolul important al fiecărui cetățean în îndeplinirea acesteia.

Cpt. Cristina Miia a subliniat importanța cooperării între sectorul public și cel privat – „un factor esențial în construirea unei comunități pregătite și reziliente” -, precum și necesitatea pregătirii continue a populației în fața situațiilor de urgență. În acest context, au fost prezentate și două dintre instrumentele-cheie de informare și educare a cetățenilor, respectiv, platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU.

Totodată, la standul DSU, în cadrul discuțiilor cu specialiștii în securitate și sănătate în muncă (SSM), participanților la eveniment li s-a explicat cum funcționează platforma fiipregatit.ro, care este deja promovată și utilizată activ și în cadrul mai multor companii private din România. Rucsacul de urgență a stârnit interesul vizitatorilor prin conținutul său practic și util în situații neprevăzute. Ce trebuie să conțină acesta se poate afla accesând platforma fiipregatit.ro

Congresul SSM și-a propus să integreze perspective academice și practice, prin diseminarea de informații actualizate despre legislație, studii de specialitate și inovații tehnologice, facilitând schimbul de bune practici și soluții aplicabile în mediile organizaționale și explorarea tendințelor emergente care influențează domeniul SSM, la nivel național și internațional, cu un accent pe impactul transformării digitale și al tehnologiei asupra locurilor de muncă.

Maria Alexandra Chivu, reprezentantă a Autorității pentru Digitalizarea României, a vorbit despre construirea unui mediu de muncă mai eficient și mai sigur prin tehnologie, despre Cloud-ul guvernamental – coloana vertebrală a digitalizării administrației, care permite scalabilitate și securitate sporită; Arhiva electronică – un pas esențial către reducerea birocrației și accesul rapid la documente oficiale; Semnătura electronică – cheia încrederii digitale și a proceselor fără hârtie și Interoperabilitate – fundația unei administrații moderne, în care instituțiile colaborează și schimbă date în timp real, în beneficiul cetățenilor.

„Aceste componente sunt interconectate și vitale pentru un stat modern, în care procesele devin automate, sigure și orientate către oameni. Smart & Safe Work înseamnă nu doar securitate fizică la locul de muncă, ci și infrastructură digitală robustă care susține noile modele de lucru”, a afirmat aceasta.

Pe lângă caracterul oficial, congresul a oferit un cadru dedicat dialogului constructiv și cooperării interdisciplinare. Prin sesiuni plenare, dezbateri și interacțiuni directe între participanți, evenimentul a reușit să promoveze o înțelegere profundă a provocărilor contemporane și a oportunităților din domeniul SSM.

„Smart & Safe Work 2025”, conceput ca un eveniment catalizator pentru dezvoltarea de noi soluții și parteneriate care să susțină evoluția domeniului SSM și să contribuie la crearea unor medii de lucru mai sigure, mai sustenabile și mai eficiente, a inclus prezentări și dezbateri despre soluții digitale în activitatea de SSM, bune practici și leadership, prevenție și legislație, inclusiv responsabilitatea penală în domeniul SSM. Atmosfera de networking a fost completată de sesiuni interactive și schimburi de experiență între experți din întreaga țară.

„Prin implicarea activă a participanților și calitatea conținutului prezentat, congresul a reconfirmat importanța informării și formării continue în construirea unui mediu de lucru sigur, sănătos și adaptat provocărilor actuale. Ne revedem în 2026, mai determinați ca oricând să ducem mai departe cultura siguranței în România și în regiune”, au transmis organizatorii.