Parteneriat pentru Sănătate România – Ungaria, sub egida Comisiei Europene

La Conferinţa „Drepturile pacienţilor şi bolile rare în Uniunea Europeană”, care a avut loc la Oradea, miercuri, 5 ianuarie, peste 100 de participanți au fost prezenți fizic și alți aproximativ 400, în online. 

 

Ungaria și România au găzduit, împreună, „Conferinţa drepturile pacienţilor şi bolile rare în Uniunea Europeană”, organizată miercuri, 5 ianuarie, Oradea, sub egida grupului de lucru al Comisiei Europene.

Conferința face parte dintr-o inițiativă finanțată de programul EU4Health, care vizează îmbunătățirea sănătății în Uniunea Europeană și consolidarea punerii în aplicare a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră.

Evenimentul, centrat pe asistența medicală transfrontalieră, drepturile pacienților afectați de boli rare și Rețelele Europene de Referință, vizează creșterea calității și eficienței serviciilor acordate pacienţilor europeni, implicit a celor din România. a reunit reprezentanți ai administrației centrale și locale din domeniul sănătății – ministerele Sănătății din România și Ungaria, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Integrált Jogvédelmi Szolgálat (Serviciul de Protecţie Legală Integrată), profesioniști din domeniul sănătății, furnizori de servicii medicale, asigurători de sănătate și organizații de pacienți, precum și reprezentanți din partea Lituaniei, Austriei, Spaniei.

 

Programul Conferinței de la Oradea a fost dedicat evaluării Directivei privind asistența medicală transfrontalieră care, alături de Rețelele Europene de Referință, permite pacienților să beneficieze, în fiecare an, de asistență medicală de înaltă calitate în străinătate.

În acest sens, în cadrul grupului de lucru au fost abordate informații de interes despre:

• granturile în valoare totală de peste 77 de milioane de euro acordate de Comisia Europeană cu rol de sprijin pentru consolidarea și sustenabilitatea activității Rețelelor Europene de Referință până în anul 2027;

• inițierea unei acțiuni comune în valoare totală de peste 18 milioane de euro destinată integrării Rețelelor Europene de Referință în sistemele naționale de sănătate.

Această acțiune implică toate țările membre ale UE, alături de Norvegia și Ucraina.

 

Un interes deosebit au prezentat informaţiile despre Reţelele Europene de Referinţă pentru Boli Rare, dar şi viziunea unei organizaţii româno-maghiare de pacienţi referitoare la Reţelele Europene de Referinţă și modalităţile de integrare a acestora în sistemele de sănătate din România şi Ungaria.

„Una dintre principalele priorități ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România sunt pacienții cu boli rare: depistarea precoce – cheia de boltă pentru creșterea accesului la servicii medicale, medicamente care le pot îmbunătăți calitatea vieții, creșterea longevității active și facilitarea reintegrării sociale a acestor pacienți. Punctul național de contact reprezintă un punct de referință important pentru facilitarea accesului rapid, eficient și optim la serviciile de asistență medicală pentru fiecare persoană din Uniunea Europeană”, a subliniat dr. Valeria Herdea, președintele CNAS, care a explicat că „Rețelele Europene de Referință virtuale reprezintă un model unic și inovator de asistență medicală, care conectează furnizorii de servicii din întreaga Europă”, iar în contextul în care noul Regulament european (EHDS) va intra în vigoare anul acesta și va deveni obligatoriu în anul 2029, pacienții își vor putea accesa datele medicale electronic, oriunde în UE.

 

Pe parcursul evenimentului au fost dezbătute teme de interes pentru autorități, profesioniști și pacienți, referitoare la provocările cheie identificate în aplicarea Directivei privind asistența medicală transfrontalieră, care se aplică în toate statele membre ale UE începând cu 25 octombrie 2013, cu accent pe:

• nivelul redus de cunoaștere a drepturilor pacienților în privința îngrijirii sănătății personale;

• nevoia de crștere a capacității pacienților de a exercita un control mai mare asupra sănătății și îngrijirii proprii;

• necesitatea reducerii birocrației;

• accesul redus la informații privind costurile, rambursarea și opțiunile existente pentru asistența medicală în străinătate.

 

Sandra Gallina, Directorul General pentru Sănătate și Siguranță Alimentară al Comisiei Europene, a afirmat, în cadrul grupului de lucru, că „viziunea europeană pentru asistența medicală este una care depășește granițele naționale și în care pacienții pot avea acces la asistență medicală la fel de ușor și la fel de sigur într-un alt stat membru ca și acasă. Această legislație revoluționară subliniază dreptul pacienților de a avea acces la asistență medicală într-un alt stat membru la fel de ușor și sigur ca și serviciile de sănătate din propria țară. Acest lucru nu numai că deschide noi posibilități pentru pacienți, dar stimulează și sistemele naționale de sănătate să evolueze, să-și sporească eficiența și să îmbunătățească calitatea îngrijirii oferite. Pacienții cu afecțiuni rare și complexe trebuie să aibă acces la cele mai bune tratamente disponibile, indiferent unde locuiesc. Aici intervin Rețelele Europene de Referință pentru bolile rare. Ele sunt un exemplu clar a ceea ce putem realiza atunci când țările se unesc”.

 

Au fost aduse în atenție proiectele susţinute prin intermediul programului Interreg Europe 2021-2027 pentru asistenţa medicală transfrontalieră în regiunile de graniţă şi au fost dezbătute modalităţile viitoare de cooperare în privinţa asistenţei medicale transfrontaliere.

„Parteneriatul între statele membre este un exercițiu care trebuie promovat şi încurajat la nivel european. În România, prin tot ce am făcut în ultimii ani şi prin ceea ce facem în continuare, investiţii majore în infrastructură, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale de calitate şi la molecule inovative, dar şi prin schimbul de bune practici cu partenerii europeni, reuşim să schimbăm profund sistemul de sănătate. În ceea ce priveşte bolile rare, deşi aparent rare, putem vorbi despre o problemă de sănătate publică, deoarece probabil 5% din populaţie este afectată de una dintre acestea. Din acest motiv, un obiectiv important al Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 se referă la implementarea unui Plan naţional pentru bolile rare”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o intervenție online.

 

Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, a vorbit despre nevoia de a integra și de a exploata tehnologia informatica în sistemul de sănătate, subliniind că, prin intermediul acestora „furnizorii colaborează pentru a împărtăși cunoștințe și resurse, avansând diagnosticul, tratamentul și cercetarea, permițând astfel creșterea calității și eficienței serviciilor acordate pacienţilor europeni, implicit a celor din România, care depinde în mare măsură de digitalizarea sistemului de sănătate. Introducerea unor noi instrumente informatice accelerează şi simplifică procedurile de acordare a serviciilor şi a medicamentelor în sistemul de sănătate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.Printre obiectivele utilizării tehnologiei digitale în sănătate se numără ușurarea muncii personalului medico-sanitar, reducerea timpilor de lucru şi de aşteptare, dar şi asigurarea acurateței şi securităţii în centralizarea și stocarea datelor medicale ale pacienţilor, precum și folosirea lor pentru luarea celei mai bune decizii diagnostice și terapeutice”, menționând că CNAS este „în plin proces de modernizare tehnologică, atât la nivel național (platforma informatică din asigurările de sănătate), cât și la nivel european, ca stat membru UE”.