Ziua Mondială a Creierului 2023, dedicată sănătății creierului și dizabilității
Federația Mondială de Neurologie atrage atenția asupra necesității conștientizării impactului tulburărilor neurologice asupra bunăstării oamenilor și a necesității adoptării unor politici echitabile în domeniul sănătății, de statele din întreaga lume.
În fiecare an, pe 22 iulie, este celebrată Ziua Mondială a Creierului. Federația Mondială de Neurologie (WFN) a dedicat Ziua Mondială a Creierului 2023, sănătății creierului și dizabilității. Afecțiunile neurologice precum migrena, epilepsia, Alzheimer, AVC, Parkinson, scleroza multiplă etc. pot duce la dizabilități care afectează calitatea vieții unui individ, afectând mobilitatea, funcționarea cognitivă sau bunăstare emoțională. Multe dintre persoanele cu afecțiuni ale creierului se confruntă însă, pe lângă efectele bolii, cu stigmatizarea, discriminarea, lipsa accesului la îngrijire profesională și reabilitare, care le-ar putea schimba viața.
Prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul sănătății creierului, dizabilitatea asociată tulburărilor creierului poate fi redusă. În această zi, autoritățile din întreaga lume, dar și oamenii obișnuiți sunt invitați să se alăture efortului global de a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele cu tulburări neurologice.
Societățile naționale și regionale din întreaga lume luptă pentru a evidenția importanța sănătății creierului și că nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Asociația CREDU, organizație non-guvernamentală specializată pe comunicarea în sănătate, atrage atenția asupra impactului tulburărilor neurologice asupra bunăstării oamenilor și necesitatea unor politici echitabile în domeniul sănătății în România.
„Dizabilitățile datorate afecțiunilor creierului pot fi în mare măsură prevenite, tratate și recuperate. Ele afectează fiecare grupă de vârstă, etnie, sex sau statut socio-economic. Accesul la diagnostic, medicamente, proceduri intervenționale, tehnologii de asistență este necesar pentru a optimiza sănătatea creierului și a duce la o calitate a vieții cât mai bună”, susține Oana Voicu, președinte asociația Credu.
Prof. dr. Dafin Muresanu
În fiecare an, milioane de persoane din întreaga lume suferă un accident vascular cerebral (AVC), iar cei mai mulți pierd lupta cu boala sau rămân cu anumite grade de dizabilitate permanentă. Rata de supraviețuire și îmbunătățirea substanțială a calității vieții sunt direct proporționale cu dezvoltarea programelor și strategiilor inovative de neuroreabilitare, au atras atenția specialiștii reuniți la cea de-a 18-a ediție a Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), eveniment dedicat celor mai recente descoperiri din aria tratării și neuroreabilitării pacienților care au trecut printr-un accident vascular cerebral.
„Manifestarea științifică a SSNN a reunit reputați experți în neuroreabilitare într-o paradigmă multidisciplinară. Unicul scop este de a elabora un plan de acțiune comun și de a extinde rețeaua și raza educațională a WFNR/EFNR prin implementarea unui pachet complet de programe de referință în ceea ce privește strategia de dezvoltare a modulelor ce vizează neuroreabilitarea, de la cercetarea fundamentală și până la implementarea soluțiilor inovative în practica clinică”, a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al SSNN.
După un accident vascular cerebral, pacienții dezvoltă un întreg spectru de deficite neuropsihologice și motorii, ceea ce duce la dizabilități cognitive și funcționale. Federația Mondială a Societăților de Neuroreabilitare (The World Federation for NeuroRehabilitation – WFNR) și EFNR își concentrează eforturile pe consolidarea conceptului de prevenire a dizabilității. „Datele actuale arată că, deși pot fi utilizate proceduri avansate, 60% dintre pacienții cu AVC mor sau rămân cu un anumit nivel de deficit. Complicațiile legate de imobilizare cauzează peste 50% din decesele pacienților cu AVC, de aceea neuroreabilitarea joacă un rol important în îngrijirea pacienților cu accident vascular cerebral”, a mai spus dr. Mureșanu.
Potrivit prof. Nirmal Surya, președinte al Epilepsy Foundation, India, „aproape 60% dintre țările în curs de dezvoltare nu au servicii de neuroreabilitare, iar personalul specializat este insuficient. Chiar și în acele țări în care există astfel de programe, calitatea lor nu este grozavă din cauza lipsei unui sistem structurat care să poată furniza servicii comprehensive de neuroreabilitare”.
În prezent, impactul AVC este uriaș în România, unde incidența este de 62%, față de 28% în Europa de Vest. Inițiativa Stroke Action Plan – Europe, la care a aderat și Ministerul Sănătății din România, își propune reducerea cu 10% a numărului de AVC și tratarea a până la 90% din pacienți în unități medicale dedicate.
„România și-a luat angajamentul că va obține aceste rezultate, iar anumite aspecte sunt materializate deja în Strategia națională pentru boli cardio- și cerebrovasculare, care va fi complet finalizată până la sfârșitul anului 2023 și care a fost astfel gândită încât produce deja efecte. Mă refer aici la extinderea competențelor privind intervențiile endovasculare (inclusiv trombectomia), deoarece aici stăm cel mai rău. Ordinul a fost aprobat, iar acum suntem în curs de organizare a curriculei și specialiștii să poată intra în programul de educație”, a explicat prof. dr. Dafin Mureșanu.
Pentru reducerea impactului asupra populației generale și asupra bugetului de stat al dizabilității post-AVC este nevoie de creșterea bugetului alocat tratamentelor, susținerea dezvoltării rețelelor moderne de AVC de către autoritățile locale și crearea de centre de neuro-reabilitare la nivel național, cu echipamente moderne și specialiști.
Dr Vlad Tiu
Anual, aproximativ 50-55.000 de români fac un accident vascular cerebral ischemic (AVCi), dar numai 5% dintre pacienții cu AVCi beneficiază de tratament farmacologic și sub 1% de tratament intervențional.
„Brain Health and Disability reprezintă o temă vitală pe care World Brain Day o aduce în atenția noastră în 2023. Creierul este epicentrul sănătății și identității noastre, iar un spectru larg de patologii poate influența funcționarea acestuia. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că stilul nostru de viață, dieta și mediul înconjurător au un impact direct asupra sănătății creierului. Îngrijirea sănătății creierului este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru noi înșine și pentru cei din jurul nostru. Haideți să fim responsabili și să ne susținem reciproc în această călătorie către o sănătate mentală mai bună”, transmite dr. Vlad Tiu, medic neurolog, Spitalul Universitar de Urgență Elias.
EFNR și ESO au semnat un Memorandum privind extinderea colaborării multianuale ce vizează prioritizarea schimbului de expertiză și consolidarea informațiilor între cercetătorii științifici și medicii neurologi din întreaga lume prin integrarea și dezvoltarea unor evenimente educaționale medicale specifice, precum și a unor noi ghiduri medicale și de cercetare aprofundată în domeniul neuroreabilitării.
Un astfel de nou ghid, care se adresează neuroreabilitării după AVC, reprezintă unul dintre principalele obiective ale EFNR și ESO și se va dezvolta în parteneriat cu Academia Europeană de Neurologie.
În cadrul Congresului European de Neuroreabilitare (30 august – 2 septembrie), va avea loc o sesiune științifică extraordinară unde vor participa liderii Federației Europene de Neuroreabilitare, ai Stroke Action Plan – Europe, împreună cu delegați din 20 de țări europene, printre care și România, pentru a identifica modalități de implementare a măsurilor expuse în cadrul planului, în special în ceea ce privește componența de neuroreabilitare a acestuia.
Și migrena afectează peste 10% din populația lumii, fiind a doua cauză de ani trăiți cu dizabilitate. Este esențial să recunoaștem dizabilitatea cauzată de migrenă ca o preocupare reală în domeniul medical, promovând o mai bună conștientizare și acces la tratamente eficiente pentru a îmbunătăți viața celor care trăiesc cu această afecțiune și, în cele din urmă, pentru a reduce impactul său asupra societății. „Dizabilitatea cauzată de migrenă implică un impact profund pe care atacurile recurente de cefalee îl pot avea asupra vieții de zi cu zi a individului, asupra activității la locul de muncă și asupra calității vieții în general. Dincolo de disconfortul fizic imediat, migrena poate duce la o afectare semnificativă a funcționalității, afectând capacitatea individului de a efectua activități zilnice curente, de a merge la școală sau la serviciu, de a participa la activități sociale și de a menține un echilibru emoțional. Încărcătura cauzată de migrenă se extinde dincolo de persoanele care suferă de această afecțiune, implicând și familiile acestora, comunitățile din care fac parte și întreaga societate, din cauza efortului economic și medical generat de tratamentul acestei afecțiuni”, adaugă dr. Elena Terecoasă, medic neurolog, șef lucrări Spitalul Universitar de Urgență București.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Creierului 2023, asociația CREDU a lansat un studiu despre nevoile persoanelor cu migrenă din România, care poate fi accesat aici.
