Peste 60.000 de români suferă anual traumatisme cranio-cerebrale
Noutăţile privind tratarea şi neuroreabilitarea unui pacient care a suferit un astfel de traumatism au fost dezbătute de specialiști de top, reuniți la Cluj-Napoca.
România a fost gazda celui de-al 15-lea Congres al Academy for Multidisciplinary Nuerotraumatology. Evenimentul, care a avut loc la Cluj-Napoca, a reunit specialiști de prestigiu din domeniul neurologiei și neurochirurgiei mondiale. Temele perincipale ale manifestării științifice au fost centrate în special pe noutăţile privind tratarea şi neuroreabilitarea unui pacient care a suferit un traumarism cranio-cerebral. În abordarea acestei tematici s-a plecat de la o realitate îngrijorătoare, aceea că, anual, peste 10 milioane de oameni suferă un astfel de accident, în lume. Statisticile indică, totodată, că în Europa, anual sunt internați 1,6 milioane de pacienţi cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar aproximativ 70.000 dintre ei decedează.
În ceea ce privește situația la nivelul tării noastre, incidența traumatismelor cranio-drebrale este peste media europeană, înregistrându-se anual peste 60.000 de cazuri, ceea ce înseamnă o medie de peste 300 de cazuri la 100.000 de locuitori.
În ultima perioadă, la nivel internațional se constată o creștere a numărului de supraviețuitori ai traumatismelor cranio-cerebrale, fapt datorat și noilor metode flosite în tratamentul acestora. În multe cazuri, însă, supraviețuitorii au nevoie de perioade indelungate de neuroreabilitare, existand și riscul ca acesștia să rămână cu anumite sechele petnru tot restul vieții.
Dr. Dafin Muresanu
La congresul de la Cluj au fost prezenți peste 100 de neurologi și neurochirurgi de top din România, Germania, SUA, Elveţia și Spania, care au prezentat, ample studii clinice, tehnici revoluţionare în neurochirurgie şi neurorecuperare, precum şi cele mai recente rezultate ale cercetării ştiinţifice medicale.
Dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare, a declarat cu această ocazie că „întreaga comunitate neurotraumatologică se află într-o permanentă căutare de soluţii intervenţionale şi terapeutice inovative pentru pacienţii răniţi sau grav afectaţi din punct de vedere cerebral, iar în ultimii 10 ani, numărul supravieţuitorilor cu traumatisme cranio-cerebrale a crescut considerabil, datorită progreselor înregistrate în medicină şi implicit în cercetarea ştiinţifică medicală fundamentală. Au fost dezvoltate numeroase strategii de recuperare a deficitului motor, cele mai cunoscute fiind mobilizarea imediată, terapia fizică intensă precoce, terapia de constrângere a mişcării, terapia robotică asistată precum şi stimularea farmacologică şi nonfarmacologică”.
Totodată acesta a mai precizat că pentru unii pacienți, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viața și din această cauză, un management adecvat presupune existența unor echipe multidisciplinare care să asigure un tratament individualizat, iar pregătirea specialiștilor în acest domeniu este mai mult decât necesară şi obligatorie.
Conform datelor prezentate în cadrul congresului, traumatismele cranio-cerebrale reprezintă principala cauză de dizabilitate în țările industrializate și în curs de dezvoltare și principala cauză de mortalitate în rândul tinerilor, în întreaga lume, aproximativ 10 milioane de oameni suferind anual un traumatism cranian. Principala cauză a traumatismelor carnio-cerebrale, o constituie accidentele de circulație, iar estimarile arată că acesta va fi al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. „Aproximativ 11,5 milioane de europeni prezintă o deficiență cauzată de un traumatism cranian. Deși impresionante, aceste cifre subestimează magnitudinea problemei, ele bazându-se doar pe datele oferite de cazurile internate în spital. 80-90% dintre traumatismele craniene sunt considerate ușoare și nu necesită îngrijiri medicale. Unii pacienți suferă traumatisme asociate și în alte regiuni ale corpului, cazurile acestea fiind înregistrate ca și politraumatisme. S-a sugerat ideea ca datele existente să fie înmultite de 5-10 ori pentru a putea fi luate în considerare toate traumatismele cerebrale”, a mai explicat dr. Dafin Mureșanu.
