Programul național de screening pentru hepatita C, demarat în toamnă
Acesta se adresează persoanelor defavorizate, urmând a se derula pentru început în trei județe în care prevalența infecțiilor cu virus hepatitic de tip B și C este cea mai ridicată.
Susa foto: ziaruldeiasi.ro
În toamna acestui an se va da startul Programului Național de Screening al Hepatitei C pentru populația defavorizată, acțiune care va reprezenta o premieră pentru sistemul de sănătate din România. Anunțul a fost făcut de coordonatorul acestui program, medicul Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, într-o conferință de presă organizată cu prilejul Conferinței Naționale de Patologie Infecțioasă PatInf 2019, care are loc zilele acestea la Iași. Acesta a precizat că programul se va desfășura pentru început în zona de nord-est a țării, în județele Iași, Botoșani și Suceava.
Acestea nu au fost alese la întâmplare, ci s-a ținut cont de rezultatele unui studiu preliminar care indică faptul că în aceste județe există cea mai mare prevalență a infecțiilor cu virusul hepatitic de tip B și de tip C. Programul va consta în testarea persoanelor din categoriile defavorizate, în scopul depistării celor infectate și a introducerii acestora în programul de tratament. Dr. Adrian Streinu Cercel a mai precizat că acest program de screening este necesar, în condițiile în care hepatita C este o boală asimptomatică până în fazele avansate, iar la ora actuală, pacienții pot beneficia gratuit de tratamentul fără interferon, care garantează șanse de vindecare între 95% și 100%. „În momentul de faţă, pentru infecţia cu virusul hepatic C avem posibilitatea să o vindecăm în proporţie de peste 95%, iar pentru infecţia cu virusul hepatic B putem să facem astfel încât să nu se mai transmită şi celor din jur. Mai mult decât atât, pacientul poate să ducă o viaţă absolut normală. Toate aceste elemente de terapie sunt incluse în programe de sănătate care există la ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Practic, pacienţii sunt trataţi gratuit. Ar mai fi o singură problemă, dar care este în curs de rezolvare, cea a tratării persoanelor neasigurate. Ministrul Sănătăţii a propus o clauză în contractul cadru prin care şi persoanele neasigurate să aibă acces gratuit şi neîngrădit la aceste servicii de sănătate”, a mai precizat medicul în cadrul conferinței de presă.
Începând cu toamna acestui an, programul de screening va fi desfășurat concomitent în cele trei județe, partenerii Institutului Matei Balș fiind Consiliul Județean și Spitalul de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva – Iași.
Pentru început vor fi achiziționate 5.000 de teste rapide, care pot indica un rezultat la jumătate de oră după recoltarea probelor, iar persoanele depistate pozitiv vor fi incluse în programul de tratament și vor fi monitorizate de specialiștii din cadrul spitalului de boli infecțioase din Iași.
Managerul unității medicale, dr. Carmen Dorobăț a precizat că spitalul Sf. Parascheva este singurul spital de boli infecțioase din zona Moldovei, iar în ultimii trei ani, aici au fost tratați circa 1.200 de pacienți cu hepatita C. Aceasta a mai menționat că în zona de nord-est a țării, incidența infecțiilor cu virusul hepatitic C este mai mare decât în zona de sud a Europei, iar programul care va fi demarat în toamnă vizează în special persoanele din mediul rural.
„Este nevoie de susţinerea administraţiilor judeţene pentru ca, împreună cu medicii de familie şi cu asistenţii sociali, să putem avea o campanie cu impact în mediul rural. Vom merge efectiv pe teren şi vom face teste gratuite pentru virusul hepatitic C. Populaţia trebuie să afle nu doar de existenţa acestui virus, ci mai ales că putem învinge virusul cu un tratament nou, cu rezultate foarte bune, care presupune administrarea zilnică a unei tablete, pe o perioadă de trei luni”, a mai declarat aceasta.
Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a precizat că admiistrația locală susține astfel de proiecte, în beneficiul populației, iar instituția pe care o conduce va oferi tot sprijinul necesar. „Este importantă diagnosticarea, însă, la fel de mare impact are şi prevenţia, mai ales când vorbim de infecţii atât de grave cum este cea cu virusul hepatitic C. Este în continuare nevoie de astfel de iniţiative, care duc practic medicul în comunitate, în zonele rurale defavorizate acolo unde informaţia nu ajunge atât de bine pe cât ne-am dori”, a precizat acesta.
În România, la sfârşitul anului 2015, rata de diagnostic era de 10-20%, în timp ce rata de tratament era de aproximativ 2%. Specialiștii mai spun că virusul hepatitic C determină 70% din hepatitele cronice, 45% din cirozele hepatice, 70% din cazurile de hepatocarcinom şi 40-50% din indicaţiile de transplant hepatic în lume, iar depistarea tardivă a infecției provoacă anual între 350.000 și 500.000 de decese, în întreaga lume. Tratamentele inovative apărute în ultimii ani oferă șanse de vindecare între 95% și 100%, România numărându-se printre primele țări în care aceste tratamente fără interferon au fost introduse. În această situație, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit o strategie globală ce are ca țintă eradicarea până în 2030 a infecțiilor cu virusul hepatitic C. La acest rezultat se va putea ajunge prin reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticul a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii din cauză hepatică.
Adrian Streinu Cercel
Astăzi, în cadrul conferinţei „Credinţă şi sănătate în satul românesc” ce se desfășoară la Palatul Patriarhiei, sub egida Patriarhiei Române și companiei Antibiotice Iași, medicul a vorbit despre „Urgenţele în bolile infecţioase”. Acesta a subliniat, printre altele, că accesul la servicii de sănătate în mediul rural a scăzut sub 50% față de 1989, iar în condițiile în care există boli infecțioase care pot pune în pericol imediat viața, cum sunt meningita, bronhospasmul și pneumoniile atipice, sunt necesare soluții imediate.
„Una dintre probleme este dată de lipsa de doctori. Ca atare, personalul medical nu mai este statornic în mediul rural şi atunci trebuie să găsim modalităţi prin care să creştem accesul persoanelor din zona rurală la serviciile de sănătate”, a spus medicul, subliniind că pentru rezolvarea acestei probleme trebuie să se implice nu numai Ministerul Sănătății, ci și „preotul, primarul, secretarul primăriei şi profesorul sau învăţătorul. Ăştia sunt pilonii, pe ăştia trebuie să-i folosim”, a punctat dr. Streinu-Cercel.
La eveniment, organizat în contextul Anului omagial al satului românesc, au fost prezenți reprezentanții Bisericii în frunte cu Patriarhul Daniel, directorul Antibiotice Iași, Ioan Nane, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, preoți, medici și farmaciști care au încercat să găsească soluții comune pentru sănătatea trupească și sufletească a românilor din mediul rural.
