Testările pentru HIV/SIDA și hepatită ar putea deveni obligatorii

Managerul Institutului Matei Balș, dr Adrian Streinu Cercel a solicitat, oficial, autorităților acesat lucru, iar săptămâna aceasta va avea o discuție în acest sens cu ministrul Sănătății.

Dr. Adrian Streinu-Cercel

Dacă ministrul Sorina Pintea și ceilalți reprezentanți ai autorităților se vor lăsa convinși de argumentele prezentate de medicul Adrian Streinu Cercel, testarea populației pentru depistarea prezenței HIV/SIDA și a virusului hepatic ar putea deveni obligatorie în România. Responsabilitatea va intra în sarcina medicilor de familie, care vor avea la dispoziție un an și jumătate pentru a-și testa toți pacienții de pe liste.

Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” consideră necesară această măsură pentru depistarea precoce a acestor afecțiuni, în condițiile în care majoritatea pacienților infectați află abia când boala este deja în stadiu avansat și după ce, între timp, au transmis virusul și altor persoane cu care au intrat în contact. „Testările ar trebui să fie obligatorii, evident că vor fi consiliaţi oamenii de medicul de familie şi li se va spune care sunt avantajele acestei testări. Când îi spui că dacă te găsesc cu virus hepatic C, te vindeci, când îi spun că dacă te găsesc cu virus hepatic B ai toate şansele  să stopeze boala cronică de ficat şi să nu faci cancer de ficat în următorii 20 de ani, când îi spun că dacă te găsesc cu HIV, te tratez şi nu mai transmiţi la cei din jurul tău şi vei duce o viaţă normală pentru tot restul vieţii, eu zic că sunt nişte avantaje fantastice”, și-a argumentat dr. Adrian Streinu Cercel solicitarea adresată autorităților.

În urmă cu două săptămâni, medicul a trimis trei adrese oficiale în acest sens, către Președinție, Ministerul Sănătății și către Guvern, urmând ca în decursul acestei săptăpmâni să aibă o discuție cu Sorina Pintea, la Ministerul Sănătății.

Medicul spune că va încerca să convingă autoritățile „să creioneze o nouă politică în domeniul virusurilor transmise prin sânge, produse din sânge și prin contact sexual, în încercarea de a limita raspândirea acestora în rândul populației din România”. Măsura este cu atât mai utilă, cu cât se ține seama că este vorba de viruși care produc afecțiuni ce nu se manifestă prin simptome specifice în fazele incipiente, iar atunci când aceste semne apar, boala este deja în stadiu avansat. Adrian Streinu Cercel a reamintit, în acest context, că circa 70% la sută dintre pacienții cu hepatita C din România încă nu știu că sunt infectați cu acest virus. Lucrurile s-ar schimba radical în situația în care testările vor deveni obligatorii prin medicii de familie.

Medicul spune că astfel vor fi reduse și cheltuielile cu tratamentul pacienților depistați pozitiv, precizând că, deși este posibil să crească numărul persoanelor care vor avea nevoie de terapie, costurile vor fi mai mici, pentru că trtatamentul în fază incipientă este mai puțin costisitor decât cel necesar în cazul bolilor avansate.

„Primul considerent este că sunt nişte infecţii care pot fi stăpânite. În momentul de faţă vindecăm infecţia cu virusul hepatic C, ca atare, dacă nu testăm pe toată lumea, le tăiem şansa şi speranţa de o viaţă normală. Costurile sociale deduse de aici sunt enorme, comparativ cu o testare care poate să coste 15 lei. Dacă nu testăm pentru virusul hepatitei B, atunci vom avea şi ce avem în momentul de faţă, cancer hepatic, ciroză hepatică, care, însumate, costă enorm comparativ cu o testare de 15 lei. HIV-ul, dacă nu-l testăm şi nu îl identificăm, iarăşi costurile pe terapie, ştiţi foarte bine că o schemă terapeutică este undeva la 500 de euro pe lună, iarăşi costă enorm. Dacă stăm să ne gândim din punct de vedere cost-eficienţă, de departe, testarea în momentul de faţă şi identificarea unei cohorte care ar fi eventual pozitivă şi tratată la timp, ar duce la reducerea în următorii 5-10 ani de zile, a costurilor de sănătate”, a mai declarat managerul de la Matei Balș.

Acesta a prezentat și o statistică națională a cazurilor de HIV/SIDA din 1985 până la finele anului trecut, precizând că s-au înregistrat în total 22.980 de pacienţi cu, din care mai sunt în viaţă 15.000. Anul trecut, s-au înregistrat 692 de cazuri noi, și 171 de decese, iar la momentul actual, județul Sălaj este singurul din țară în care nu este înregistrat niciun caz, în timp ce la Constanța sunt înregistrați cei mai mulți pacienți, 37, mai exact.