Radiografia principalelor cauze ale crizei de medicamente oncologice

4 iulie 2018 | 0 comentarii |

O cercetare a Observatorului Român de Sănătate și asociației Dăruiește Viață arată că, anul trecut, multe medicamente erau exportate paralel, în timp ce pacienții din țară reclamau lipsa lor.

 

Vlad Mixich

Oservatorul Român de Sănătate și asociația Dăruiește Viață au dat publicității rezultatele unei investigații efectuate pe piața românească, în scopul identificării celor mai importante cauze ale riscului dispariției unor medicamente pe piață, cu accent deosebit pe cele oncologice. Cercetarea s-a făcut pe două paliere, primul urmărind identificarea cauzelor și soluțiilor pentru criza de medicamente oncologice din România, iar celălalt vizând o radiografie a exportului paralel de medicamente, focusată pe medicamentele oncologice.

Conform datelor prezentate de reprezentanții celor două asociații în cadrul unei conferințe de presă, trei ar fi cauzele principale care contribuie la criza de medicamente oncologice din România, exportul paralel fiind cea mai importantă dintre acestea. Cercetarea a relevat că, în proporție de aproximativ 40%, exportul paralel a contribuit la apariția crizei de medicamente oncologice, în timp ce interesul comercial al producătorului și politica de prețuri a statului român au avut o incidență de câte 23%.

Vlad Mixich, reprezentantul Observatorului Român de Sănătate, a precizat că situația e diferă de la medicament la medicament, fiecare constituind un caz particular. „Cine dă vina exclusiv pe exportatori, sau exclusiv pe stat, sau exclusiv pe producători, greşeşte sau manipulează datele, pentru că depinde foarte mult, de la medicament la medicament. Fiecare medicament în sine, când lipseşte, e un caz particular”, a precizat acesta.

 

Cea mai des întâlnită cauză o constituie însă exportul paralel, investigațiile desfășurate de cele două organizații scoțând la iveală faptul că au existat o serie de medicamente incluse în Programul Național de Oncologie care erau exportate paralel chiar în perioada în care pacienții reclamau lipsa acestora de pe piață. Astfel, în ultimele 10 luni ale anului trecut, peste 14 milioane de pastile și fiole au fost exportate paralel din România. „Pentru o parte dintre ele cantitatea exportată paralel nu era atât de mare, deci nu trezeşte semne de îngrijorare, dar pentru altele, cantităţile merg la o cincime și chiar la jumătate din consumul anual. Anul trecut, în ultimele zece luni ale anului, au fost exportate paralel peste 14 milioane de pastile sau de fiole din România, ceea ce este foarte mult. Profitul brut pe care îl face o companie exportând un singur medicament, în cantitatea pe care a făcut-o anul trecut, e de 750.000 de euro. E vorba de companii româneşti care fac distribuţie şi exportă paralel” , a mai explicat Vlad Mixich.

 

Cu ocazia prezentării raportului investigației, reprezentanții celor două asociații au făcut publică și o listă cu cele mai exportate medicamente oncologice pe parcursul anului trecut. Pe primul loc se situează  Goserelinum (Zoladex), exportat în proporţie de 49,99%, urmat de Filgrastimum G-CSF (diferite denumiri), exportat în proporție de 20%. Lista continuă cu Leuprorelium (Eligard) –18,33%, Doxorubicină (Caelyx) – 18,3%, Fulvestrantum (Faslodex) – 17,29%, Pegfilgrastimum (Neulasta) – 12,67%, Pametraxedum (Alimta) – 7,77%, Decitabinum (Dacogen) – 7,09% și  Etoposidum (Etoposid/Vepesid) – 3,06%.

De asemenea, a fost prezentată și o listă cu 13 medicamente aflate la risc, listă ce include Acidum pamidronicum, Asparaginazum, Bleomycinum sulfas, Calcii folinas, Cisplatinum, Cytarabinum, Dasatinibum, Filgrastimum (g-csf), Goserelinum, Interferonum alfa 2b, Leuprorelinum, Pegfilgrastimum  si Topotecamum.

Raportul mai arată că, în perioada 2015-2017 au fost înregistrate la Agenția Națională a Medicamentului peste 2.600 de reclamații cu privire la lipsa unor medicamente, iar pentru 24 de medicamente din Programul Național de Oncologie, comercializarea în România a fost întreruptă temporar sau permanent.

 

Reprezentantul Observatorului Român pentru Săntate a subliniat, în cadrul conferinței, că statul român deține toate instrumentele necesare monitorizării situației medicamentelor de pe piață, cât și prevenirii apariției unor noi crize. Este însă nevoie să fie desemnate persoane care să se ocupe în mod special de acest lucru, ceea ce în prezent nu se întâmplă, numărul inspectorilor de specialitate fiind foarte mic.

Datele necesare se găsesc la Ministerul Sănătăţii, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate trebuie folosite centralizat de cineva din zona autorităţilor pentru a se ocupa personal cu prevenirea crizelor de acest gen. În momentul acesta nu există nici o persoană, nici la minister, nici la Agenţie, nici la Casă ca să se ocupe special cu asta, numărul inspectorilor care supraveghează dacă aceste companii respectă legea e foarte mic, sunt 14 inspectori pentru toată ţara. Ei au multe alte lucruri de făcut, nu doar asta. În plus, amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt mici, între 2.000 şi 20.000 de euro”, a mai precizat Vlad Mixich.

 


Adaugati un comentariu


 

*