Recomandări pentru pacienții cronici, în perioada caniculei

Medicii pneumologi au oferit o serie de sfaturi la o sesiune de media training care are loc în perioada 12 -14 iulie la Cheile Grădiştei – Fundata, în Braşov, organizată de Coaliţia Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice şi Societatea Română de Pneumologie.

 

În cadrul unei noi ediții de media training organizat de Coaliţia Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) şi Societatea Română de Pneumologie (SRP), care a avut loc în perioada 12-14 iulie, la Cheile Grădiștei – Brașov, s-a discutat despre bolile respiratorii – BPOC, cancer pulmonar, hipertensiune pulmonară -, dar și despre problemele generale ale pacienților și ale sistemului de sănătate, în perioada caniculei.

Medicul pneumolog Ruxandra Ulmeanu a afirmat, cu acest prilej, că pacienţii cu afecţiuni cronice, dar şi cei cu patologie respiratorie trebuie „să îşi urmeze tratamentul, în primul rând. Foarte mare atenţie în a-şi urma tratamentul cardiologic, neurologic, respirator – BPOC sau astm. Dacă vorbim de patologie respiratorie precum BPOC sau astm, aceşti pacienți au cu siguranţă recomandarea de a folosi tratament inhalator, care nu este la fel (n.r. pentru BPOC și astm), dar trebuie luate cu sfinţenie. Mai mult, cei cu astm, de foarte multe ori este nevoie să aibă inhalatorul la ei ca să îşi dea şi la nevoie, nevoia însemnând tocmai administrarea în momentul în care simt că apare cel mai mic semn, precum tuse, senzaţia de respiraţie mai grea”, a precizat medicul, care a sfătuit pacienţii cu afecţiuni respiratorii cronice să nu iasă afară pe timp de caniculă și să folosească aparatele de aer condiţionat, setate la 25-26°C, însă cu filtrele curăţate.

 

În completare, medicul Florin Mihălţan a amintit că extremele de vârstă sunt cele mai vulnerabile și mai afectate în aceste perioade cu temperaturi caniculare.

„Se spune clar – copiii şi vârstnicii în perioadele respective să nu iasă din casă. Trebuie să ne aliniem şi noi la aceste lucruri. Este foarte important”, a subliniat medicul. Acesta a mai spus că 33% dintre pacienţii cu BPOC care accesează serviciile medicale spitaliceşti prezintă o exacerbare acută, iar cheltuielile totale estimate ale FNUASS cu îngrijirile spitaliceşti pentru pacienţii cu BPOC reprezintă 1% din totalul cheltuielilor cu servicii spitaliceşti.

„Pacienţii cu BPOC stau mai mult în spital. Astfel, 82% primesc îngrijiri cel puţin 5 zile, faţă de 61%, în cazul restului pacienţilor. 39% dintre pacienţii cu BPOC au durate de spitalizare între 5 şi 8 zile. 43% primesc îngrijiri timp de peste 8 zile. 3% din pacienţii cu BPOC internaţi în spitalizare continuă acuţi au primit îngrijiri la terapie intensivă”, a arătat dr. Mihălțan, menționând că România compensează doar 50% tratamentul pentru BPOC/afecţiuni respiratorii, iar pacienţii cu BPOC din medii socio-economice mai sărace au de două ori mai multe şanse de a avea rezultate clinice mai proaste, inclusiv deces.

 

Medicul Roxana Nemeş, președintele SRP, a explicat că un pacient astmatic poate să facă o criză din cauza diferenţelor mari de temperatură, iar medicii recomandă atât persoanelor cu afecțiuni cronice cât şi copiilor, să nu meargă în supermarket vara, unde diferenţa de temperatură este foarte mare. „Temperatura agresivă şi gradul de umiditate sunt foarte greu de suportat de către un pacient respirator. Temperatura în care ar fi ideal să stăm este de 22 – 24 de grade”, a spus medicul.

Dr. Nemeș a mai spus că prevalența BPOC în România este de 8,30%, dar peste 50% dintre pacienţii cu Boală Pulmonară Obstructivă Cronică pot fi nediagnosticaţi și a atras atenția că principalele cauze ale acestei boli sunt fumatul, poluarea, status socio-economic scăzut, infecţii din timpul copilăriei.

„O singură exacerbare moderată a BPOC a crescut riscul de deces cu 17%, iar riscul de infarct miocardic s-a dublat în primele 5 zile după o exacerbare moderată. BPOC este a doua cea mai frecventă cauză de spitalizare în regim de urgenţă în anumite ţări. 40% dintre pacienţi au fost respitalizaţi sau au decedat în primele 90 de zile de la exacerbare. 40 – 78% dintre exacerbări nu sunt raportate”, a spus Nemeş.

 

Medicul pneumolog a atras atenția că una din cinci persoane cu BPOC va muri în primul an după spitalizare (exacerbare severă), doar 50% dintre pacienţi fiind în viaţă la 3,6 ani după prima exacerbare severă.

„Riscul de deces a crescut cu 80% cu două exacerbări moderate în decurs de 1 an. 5% din pacienţii spitalizaţi din cauza unei exacerbări BPOC decedează pe parcursul spitalizării. Riscul de deces este maxim în prima săptămână şi rămâne ridicat în primele 3 luni de la spitalizare. Mai mult de jumătate dintre pacienţii spitalizaţi din cauza unei exacerbări decedează în primii 5 ani după spitalizare”, a explicat medicul.

În opinia sa, Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC), o afecţiune pulmonară heterogenă, caracterizată prin simptome respiratorii cronice (dispnee, tuse, producţie de spută şi/sau exacerbări) cauzate de anormalităţile căilor respiratorii (bronşită, bronşiolită) şi/sau alveolelor (emfizem) care determină obstrucţie persistentă, adesea progresivă, a fluxului de aer, trebuie să fie abordată ca o prioritate de sănătate publică în România și a afirmat că vaccinarea antigripală şi cu vaccin pneumococic poate produce un efect aditiv care reduce exacerbările mai eficient decât oricare dintre vaccinuri.

 

Poluarea aerului reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la decese la nivel mondial, a declarat sâmbătă medicul pneumolog Ruxandra Ulmeanu, care a arătat că sunt în creştere problemele legate de calitatea aerului, iar ceea ce respirăm influenţează sănătatea.

„Schimbările climatice au impact direct asupra sănătăţii, asupra plămânului în particular… Nivelurile de ozon şi alţi poluanţi din aer exacerbează bolile respiratorii şi cardiovasculare… Efectele sunt resimţite mai mult de persoanele cu afecţiuni cronice respiratorii”, a spus medicul pneumolog, care a subliniat că este foarte important și locul în care copiii fac sport afară, pentru că „dacă sunt foarte aproape de nişte zone în care traficul este foarte frecvent şi există contextul acesta al poluării, atunci predispoziţia acestor copii de a face inclusiv astm bronşic în următorii ani este foarte mare”..

Dr. Ulmeanu a afirmat că 9 din 10 persoane din lume respiră aer poluat, iar în opinia sa, poluarea aerului reprezintă un contributor principal la decese, la nivel mondial, şi pentru creşterea cazurilor de BPOC, astm, cancer pulmonar, AVC și principalii factori poluanţi sunt particulele de materie (PM), ozonul (O3), gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2), metanul.