Ziua Mondială a Menopauzei, sub semnul „Cunoașterii și Stării de spirit”

Ziua Mondială a Menopauzei este marcată la nivel global, anual, la data de 18 octombrie, în vederea conștientizării acestei stări fiziologice, dar și pentru a aduce în atenție opțiunile de îmbunătățire a sănătății și bunăstării femeilor după vârsta mijlocie.

 

Menopauza este o perioadă normală prin care trece organismul în viața fiecărei femei, atunci când ciclul menstrual se oprește și se încheie perioada fertilă a femeii. Menopauza marchează o perioadă de schimbări hormonale și adesea sociale pentru femei, iar o serie de factori tot mai frecvenți, precum obezitatea, sedentarismul sau fumatul, induc menopauza timpurie. Pentru a conștientiza și descrie stările prin care trec femeile în timpul și înainte de menopauză, care pot să difere de la o femeie la alta, de Ziua Mondială a Menopauzei se stabilește, în fiecare an, o temă de dezbatere și informare a femeilor, de către specialiști. În 2022, tema acestei zile este „Cunoașterea și Starea de spirit” – „Cognition and Mood”, iar cu acest prilej, Societatea Română de Endocrinologie a organizat un eveniment de „cunoaștere”, în cadrul căruia au fost prezentate cele mai importante informații pe care femeile trebuie să le știe despre menopauză.

 

Specialiștii spun că menopauza se poate instala oricând, între 45 și 55 de ani, media vârstei pentru debutul menopauzei fiind de 51 de ani. Nu este exclus însă ca evenimentul să aibă loc mai devreme, unele femei începând să aibă simptome specifice cu aproximativ 4 ani înainte de ultima lor menstruație.

Vorbim de menopauză atunci când femeia nu a mai avut menstruație timp de 12 luni consecutiv. Înainte de debut, se trece printr-o perioadă de tranziție, numită premenopauză, care poate fi mai lungă sau mai scurtă. Având în vedere că an de an crește speranța de viață, menopauza va reprezenta o bună parte din ciclul de viță al unei femei, inclusiv în România. Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), numărul femeilor cu vârsta de peste 60 de ani va creşte de la aproximativ 336 de milioane, câte erau înregistrate în anul 2000, la peste un miliard în anul 2050.

Având în vedere această creștere, specialiștii consideră că este important ca femeile să fie pregătite și să acorde o mare atenție sănătății lor în perioada în care se instalează menopauza, modificările hormonale apărute în acest context influențând funcționarea majorității organelor interne și externe.

 

La menopauză, organismul femeii încetează să mai producă estrogen, principalul hormon sexual feminin, iar acest declin poate duce la apariția unor simptome specifice. Nivelul estrogenului poate varia și în premenopauză, adică în anii de dinaintea ultimei menstruații.

„Menopauza, dacă vorbim despre fenomenul natural, înseamnă ieșirea din funcție a ovarelor unei femei. Acest lucru se produce pentru că populația de foliculi ovarieni activi se epuizează. În acel moment, se instalează menopauza. Dacă acest lucru se produce în condiții naturale, nu ca urmare a unei intervenții chirurgicale, de cele mai multe ori, această perioadă este precedată de o serie de modificări, atât din punct de vedere clinic, cât și hormonal, perioadă care este denumită de tranziție către menopauză. În această perioadă de tranziție, încep să apară modificări în ceea ce privește ritmicitatea ciclurilor menstruale, la început mai abundente și mai dese, iar ulterior mult mai rare și cu un flux menstrual mult mai redus. Aceste cicluri sunt treptat anovulatorii și, din punct de vedere al simptomatologiei generale, unul dintre elementele aproape constant este apariția așa numitelor simptome vasomotorii sau a valurilor de căldură, care reprezintă semnătura instalării menopauzei”, explică prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.

 

În afară de modificările generale resimțite de organism în ce privește menstruația, 8 din 10 femei vor avea și alte simptome, atât înainte, cât și după ce are loc ultima menstruație. Există peste 30 de simptome asociate menopauzei, dar cele mai frecvente simptome experimentate de către femei includ, printre altele: menstruație modificată, bufeuri, uscăciune vaginală, libido scăzut, creștere în greutate, anxietate și stres, probleme de somn, energie scăzută, dureri de cap, transpirații nocturne, subțierea firelor de păr, uscarea pielii, reducerea fermității sânilor.

„Apar o serie de modificări ulterioare, care duc la conturarea unui tablou complet. Deficitul estrogenic, caracteristic acestei perioade, este un factor de risc pentru osteoporoza de post menopauză. Menopauza este un diagnostic retrospectiv și se pune în jurul vârstei de 50 de ani, după o perioadă de amenoree secundară de un an de zile și de oprire de un an de zile a ciclurilor menstruale. Este important, însă, ca femeile să știe că există metode și soluții pentru a parcurge această perioadă mai ușor, pentru a reduce simptomele și a avea o calitate a vieții crescută. Pentru aceasta, însă, trebuie să se prezinte la medic, care le poate îndruma și ajuta“, a completat medicul endocrinolog.

După menopauză, corpul produce mult mai puțini hormoni estrogen și progesteron, iar asta duce la modificări în organism, care pot afecta sănătatea. Femeia la menopauză se poate confrunta și cu palpitații, dureri și disconfort la nivelul articulațiilor, cu osteoporoză, reducerea masei musculare, infecții de tract urinar mai frecvente.

Prof. dr. Monica Cîrstoiu, medic specialist în Obstetrică-ginecologie, a subliniat că menopauza este o stare care necesită o colaborare interdisciplinară „pentru a trata această etapă din viața femeii. Femeia trebuie privită ca un tot iunitar, iar de-a lungul bieții trece prin diverse etape, iar una dintre acestea este menopauza. (…) Pe de o parte, problemele legate de sfera genitală, ar fi legate de modificările atrofice care apar la nivel vulvo-vaginal (o subțiere a țesuturilor vaginale, cervicale, vulvare) și la nivelul organelor genitale interne. Aceste modificări se leagă în primul rând de o disfuncție la nivel sexual”, în urma cărora este indicat ca femeia, atât în perioada de premenopauză, cât și de postmenopauză, să se prezinte la medicul ginecolog.

Controlul ginecologic este imperios necesar dacă se observă ceva anormal în tiparul menstruațiilor, ori dacă are sângerări după actul sexual. Sângerările de la nivelul uterului sunt un motiv de îngrijorare și nu trebuie ignorat faptul că sângerările anormale de la nivelul uterului pot fi semnul unor probleme ginecologice de natură benignă sau chiar al unui cancer uterin, subliniază medicul Monica Cîrstoiu, care atrage atenția că mamografia este, de asemenea, extrem de utilă în perioada de menopauză, la femeile între 50 și 69 de ani.

 

Menopauza poate duce și la creșteri ale riscului cardiovascular, de aceea, medicii recomandă o monitorizare a funcționării inimii și a circulației sanguine. Dr Ileana Nițu, medic cardiolog, a subliniat că „inima are mai multă nevoie de atenție după instalarea menopauzei. În general, există o serie de diferențe genetice care determină acest risc cardiovascular diferit la bărbați și la femei. Noi, cardiologii, utilizăm scorul de risc pentru calcula acest risc de evenimente cardiovasculare majore, la interval de 10 ani. Așa cum se știe, femeile au un avantaj față de bărbați, până în jurul vârstei de 50-55 de ani, dar odată cu instalarea menopauzei, riscurile între cele două sexe se egalizează. Vorbim, deci, după vârsta de 55 de ani, despre populație la risc cardiovascular foarte înalt. La femei, acest lucru este etalat prin prisma deficitului de hormoni estrogeni, pierzându-se astfel efectul cardioprotector. Odată cu scăderea nivelelor de estrogeni apare așa-numita disfuncție endotelială – este primul pas în procesul de aterogeneză. Odată cu înaintarea în vârstă, arterele devin mai rigide, pierd din cantitatea de elastină, având dimensiuni mult mai mici decât arterele bărbaților. Apare o creștere a rigidității arteriale care se coreleză cu creșterea valorilor tensiunii arteriale diastolice și creșterea stresului oxidativ, ceea ce predispune la ischemie miocardică și risc de acciudent cerebrovascular”.

 

Scăderea nivelurilor de estrogen, progesteron și testosteron influențează și creierul femeilor la menopauză, iar dezechilibrul rezultat dintre serotonină și endorfine pe de o parte și cortizol și adrenalină pe de altă parte poate duce la sentimente de anxietate și iritabilitate. Serotonina, neurotransmițător care transportă semnale între celulele nervoase, este legată de reglarea dispoziției, de răspunsul la stres și de memorie. Endorfinele cresc sentimentele de bine și de plăcere, reducând în același timp durerea și disconfortul. Pe de altă parte, cortizolul și adrenalina sunt hormoni legați de răspunsul la stres, iar progesteronul și estrogenul pot amortiza impactul pe care acești hormoni de stres îl au asupra organismului. Odată ce nivelurile lor scad, acest efect se diminuează și cresc nivelurile hormonilor de stres, care afectează sănătatea mintală.

Femeile care au un diagnostic anterior de depresie majoră sau de anxietate vor fi expuse unui risc mai mare în timpul perioadei de perimenopauză, dar și cele care nu s-au confruntat cu aceste probleme pot avea neplăceri. De aceea, se recomandă o vizită la medicul de familie, care poate trimite pacienta la psihoterapeut sau la un alt specialist. În unele cazuri, medicii pot recomanda terapia de substituție hormonală pentru a gestiona simptomele menopauzei, însă are și riscuri, cum ar fi sensibilitatea sânilor, balonare, migrene, sângerări vaginale și uneori chiar cheaguri de sânge, accident vascular cerebral, cancer endometrial, cancer de sân.

* Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.