Recomandările medicilor, la început de an școlar

Medicii și psihologii recomandă părinților ca pe lângă grija de a le asigura copiilor lor tot ce le trebuie pentru școală, să acorde o atenție deosebită și nevoilor pe care le au copiii pentru a avea o tranziție lină de la vacanță la școală și a rămâne sănătoși.

 

Părinții s-au pregătit pentru a le asigura copiilor lor tot ce le trebuie pentru începerea noului an școlar, dar autoritățile sunt din nou „luate prin surprindere”, se dovedesc din nou incapabile să asigure tuturor copiilor dreptul la educație și la sănătate. Aproape 3 milioane de elevi vor începe școala luni, 11 septembrie, dar peste 600 de școli din țară sunt șantiere, iar mii de elevi au fost relocați, sunt nevoiți să învețe în trei schimburi sau nu au la dispoziție microbuze care să-i transporte la școlile în care vor învăța. Alte mii de copii merg în continuare la școli cu WC-ul în curte, iar câteva sute de școli nu au autorizații ISU sau autorizație sanitară. Iar câtea mii de părinți nu au avut unde să-și înscrie copiii la grădiniță, așa că sunt în situația de a scoate din buzunar mii de lei pentru o grădiniță privată sau vor trebui să se descurce cum vor putea…

Și peste toate acestea, montarea camerelor video în toate clasele și testarea copiilor antidrog deranjează părinții, iar profesorii se plâng în continuare de salariile inechitabile și amenință cu noi proteste, dacă autoritățile nu le vor soluționa revendicările promise după protestele din iunie.

Medicii și psihologii aduc însă în atenția părinților câteva aspecte care le pot asigura copiilor o tranziție lină de la vacanță la școală și un an școlar cât mai bun.

 

Recomandările autorităților 

 

Ministerul Sănătății reamintește părinților că nu mai sunt necesare analize medicale la începerea fiecărui an școlar. Copiii au nevoie de adeverință medicală de înscriere în colectivitate, de la medicul de familie – aviz epidemiologic și fișă de vaccinări-, NUMAI LA ÎNSCRIEREA ÎNTR-UN NOU CICLU DE ÎNVĂȚĂMÂNT, adică pentru creșă, grădiniță, clasa pregătitoare și clasa a IX-a. Toți ceilalți copii NU TREBUIE să prezinte adeverințe medicale sau avize epidemiologice, trnsmite MS, printr-un comunicat de presă.

„Lista documentelor medicale necesare înscrierii/transferului în unităţile de învăţământ se regăsește în Metodologia privind asigurarea asistenţei medicale a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, din 27 iulie 2023, aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Educației nr. 2508/4493 din 2023”, menționează MS.

 

Starea generală de sănătate

 

Medicii atrag însă atenția că, odată cu începerea unui nou an școlar, grijile părinților cresc, atât pentru a le asigura copiilor toate cele necesare pentru școală, cât și în ceea ce privește starea de sănătate a acestora. Revenirea copiilor în la școală crește și riscul de transmitere a unor boli contagioase, așa că pe lângă măsurile de protecție cunoscute (sticluță de apă proprie, șervețele dezinfectante, batiste de unică folosință, spălat pe mâini în fiecare pauză etc.), medicii recomandă și o serie de măsuri preventive, înainte de intrarea copilului în colectivitate.

„Odată cu revenirea în colectivitate, copiii riscă să contacteze viroze de sezon, de aceea ar fi util să le fie efectuat copiilor un set de analize care să ofere o imagine de ansamblu asupra stării lor generale de sănătate, care să cuprindă: hemoleucogramă, fier și calciu seric, ASLO, TGP, glicemia, imunoglobulinele E și G, 25 hidroxi-vitamina D, exudatele faringian și nazal și examenul coproparazitologic”, recomandă dr. Georgiana Cosneanu, medic de familie în cadrul Medikali.

 

Starea emoțională  

 

Fenomenul de bullying se manifestă, potrivit ultimelor studii, în cazul a 25% dintre elevi și poate începe chiar de la grădiniță. De aceea, psihologii recomandă părinților să fie fie atenți cum se comportă în familie și să încerce să-și țină sub observație copiii. Indiferent dacă un copil este agresat sau agresor, trebuie intervenit cu calm sau apelând la un specialist care să identifice cauzele declanșării bullyingului și să-l ajute să învețe se apere sau să se liniștească.

„Pentru fiecare elev, fie că este în clasa pregătitoare, pentru care școala este o experiență total nouă, fie că începe clasa a 8-a, de exemplu, când are în fața sa un examen foarte important pentru viitor, întâlnirea cu colegii provoacă gânduri diferite în funcție de experiențele plăcute sau neplăcute trăite anterior. Aceste gânduri produc, la rândul lor, emoții corespunzătoare, fie de bucurie, fie de tristețe, de furie sau anxietate. E important să acceptăm că fiecare dintre noi este unic, iar o legătură pozitivă cu copilul este cea mai bună cale pentru a preveni apariția problemelor afective și de comportament. Laurence Shapiro vorbește despre cuburile de construit legătura cu copiii noștri și ne invită, în acest sens, să folosim o voce calmă, caldă pentru a le transmite copiilor că suntem interesați, să folosim o postură «deschisă» și să stăm la același nivel cu copilul nostru, să stabilim o distanță confortabilă între noi și copil atunci când interacționăm cu acesta”, explică psihologul Steliana Lefter.

 

Alimentația

 

Alimentația echilibrată și sănătoasă este importantă pentru oricine, dar mai ales pentru copii, pentru că fiind în creștere, au nevoie de nevoie de o alimentatie cât mai sănătoasă pentru a se putea dezvolta armonios. Școlarul are nevoie de o nutriție bogată, variată, echilibrată, care să fie adaptată vârstei și trebuie să mănânce de mai multe ori pe zi, deoarece are nevoie de multă energie pentru a crește, a învăța și a se juca sau pentru diverse activități fizice. Nu trebuie uitat că performanțele școlare sunt influențate de alimentație, iar o alimentație incorectă, alături de viață sedentară, favorizează obezitatea infantilă.

„Timpul este una dintre principalele probleme atunci când vine vorba despre micul dejun, iar tendința este să sărim peste această masă atât de importantă și să compensăm mai târziu cu junk food. În cazul copiilor noștri, micul dejun este înlocuit cu cornuri cu ciocolată, alimente procesate sau cu o încărcare a mesei de seară, ceea ce nu este deloc în regulă din punct de vedere nutrițional. Și dacă tentația este de a cumpăra ceva de la chioșcul din curtea școlii, unde se găsesc mai ales produse de patiserie, sandwich-uri cu șuncă și cașcaval și fel de fel de alimente foarte procesate, recomandarea este ca ele să rămână cu titlul de excepție, astfel încât copilul tău să aibă o sănătate optimă și să reușească să își păstreze greutatea normală”, ne sfătuiește nutriționistul Alexandra Alexandru.

 

Intrarea în comunitate

 

În fiecare an, reîntoarcerea copiilor în colectivități, la grădiniță sau școală, duce la creșterea numărului de copii cu boli acute, majoritatea dintre acestea fiind respiratorii. „Este important ca, pe lângă sănătatea propriul copil, să fim preocupați și atenți și la riscul de a transmite boala către colegii de clasă și chiar profesori. Semnele și simptomele care ne indică că ar fi bine să nu ducem copilul la școală sunt febra, tusea cu debut brusc/recent, obstrucția nazală/congestia nazală importantă cu debut recent, scaunele diareice, durerea în gât cu debut brusc/recent, greață și vărsături sau erupții cutanate cu debut recent. De cele mai multe ori o boală acută respiratorie sau digestivă de cauză infecțioasă are o durată de aproximativ 5-7 zile. Însă perioada de contagiozitate variază în funcție de virusul sau bacteria care a determinat boala. De aceea, medicul pediatru sau medicul de familie pot să stabilească în urma consultului diagnosticul și tratamentul corect, dar și recomandări cu privire la momentul oportun al reîntoarcerii în colectivitate. Trebuie menționat că deseori, în urma unei viroze respiratorii, tusea și obstrucția nazală pot persista pentru perioade îndelungate, de 2-3 săptămâni. În majoritatea cazurilor, copiii nu mai sunt contagioși în această perioadă și se pot reîntoarce în colectivitate fără riscul de a transmite altor persoane infecția virală pe care au avut-o”, explică dr. Victor Miron, medic specialist Pediatrie.

 

Postura corectă

 

Poziția în care copilul stă în bancă, unghiul din care privește tabla de scris, felul în care este aplecat asupra caietului de clasă, dar și greutatea ghiozdanului și purtarea acestuia pe un umăr îi poate afecta sănătatea pe termen lung. Marea majoritate a copiilor se plâng de dureri de spate, studii retrospective realizate pe cohorte de copii între 10 și 15 ani arătând că între 25% și 55% dintre aceștia se plâng de dureri. Durerile de spate căpătate în adolescență se pot transforma în dureri cronice la adult. Experții recomandă, de aceea, o educare a părinților asupra poziției corecte a copilului, iar profesorilor, să îi atenționeze pe copii și să îi ajute să se obișnuiască să stea corect.

„Odată cu începutul anului școlar, și copiii vor petrece mai mult timp pe scaun, în bancă și este important ca părinții să discute despre importanța unei posturi corecte cu cei mici, într-un mod deschis și educativ. Este important să subliniați că postura corectă nu este doar pentru aspectul fizic, ci și pentru buna funcționare a corpului lor pe termen lung. Încurajați-i să fie conștienți de propriile lor corpuri și să facă mici ajustări în timpul zilei, pentru a-și menține postura corectă. De asemenea, puteți implica copiii în alegerile privind mobilierul și setările biroului sau a spațiului de învățare pentru a încuraja o postură sănătoasă”, completează Cezara Macovei, kinetoterapeut în cadrul Medikali.

 

Expunerea la ecrane

 

Dependența de ecrane reprezintă un factor cu impact semnificativ asupra sănătății noastre, iar copiii se află într-un risc crescut, deoarece sunt direct conectați la universul virtual, atât la școală cât și acasă, pe stradă sau oriunde se află.

„Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii cu vârsta între 2 și 5 ani ar trebui să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor la o oră pe zi, iar cei cu vârsta între 5 și 18 ani ar trebui să nu depășească 2 ore pe zi. Dacă această limită este depășită, copiii pot experimenta scăderea atenției, izolare socială și pot suferi de oboseală vizuală sau chiar de afecțiuni oculare, cum ar fi miopia. Miopia școlară este cea mai frecventă și poate apărea în jurul vârstei de 6-7 ani, evoluând până la 21-22 de ani. Părinții ar trebui să fie atenți la semnele precum vedere neclară la distanță, dureri de cap, fotofobie sau obiceiul copilului de a strânge ochii pentru a vedea mai bine sau de a se apropia excesiv de ecrane. În plus, se observă o legătură tot mai evidentă între apariția și progresia miopiei și activitatea vizuală prelungită la distanță mică, precum cititul, scrisul, utilizarea dispozitivelor electronice și timpul petrecut în spații închise”, atrage atenția medicul oftalmolog Oana Budileanu.

 

Articol realizat cu sprijinul specialiștilor Clinicii  Medikali.