REPORTAJUL DE DUMINICA: Din sertarul cu medicamente al toamnei

Medicii spun ca ciupercile combat oboseala, asteniile si starile de epuizare fizica, prin continutul bogat in fibre si vitaminele B1, B2, B3, B6, precum si acid folic. Sunt considerate eficiente in prevenirea cancerului, dar si un puternic afrodiziac.

 

Sambata trecuta a cazut prima bruma in judetul Buzau. Toamna a glumit cat a glumit cu noi, ne-a mai incalzit cu 20 de grade Celsius o perioada, insa a devenit serioasa si pusa pe treaba. E vremea ca si noi sa o luam in serios si sa strangem cam tot ce mai avem pe afara, cum spun gospodarii, si sa intram la iernat, precum ursul.

Ar fi comod, insa mai avem treaba. Mie imi miroase a varza acra, ultima conserva a toamnei, de fapt cea care chiar ne permite mai apoi sa ne agonisim pe langa soba sau caloriferele din casa.

Sa mai zabovim cateva zile in natura, caci asa minunata este toamna si asa de multe lucruri propice sanatatii are in „sertarele” ei, incat ar trebui sa-i dam mai multa atentie si sa primim cu drag ceea ce ne ofera.

 

Mergem la padure, acolo unde o comoara vanduta cu zeci de lei in piata se afla la discretie, desi exista indicatoare ale ocoalelor silvice care ne avertizeaza ca riscam amenda daca vom culege ciuperci din padure. Indicatorul are cel putin 24 de ani, iar eu nu am vazut nici un om amendat de padurar pentru ca iesea din padure cu sacosa cu ghebe.

Padurile Buzaului au devenit loc de pelerinaj pentru sute de oameni, culegatori de profesie pe sezon sau oameni care au descoperit in ultimii ani efectele buretilor de padure asupra propriei sanatati.

De la profesionistii culesului de ghebe cu greu ma las induplecata sa cumpar, chiar daca fac oferte la gura sacului cu ciuperci. Stiu de la medicii specialisti ca in Romania exista 200 de specii comestibile de ciuperci, insa sunt foarte putine culese de consumatori si mai putine cunoscute de acestia.

Cateva soiuri au intrat de zeci de ani in gastronomia romaneasca. Printre acestea si ghebele, ciupercile de padure care se fac toamna, dupa o ploaie zdravana urmata de un soare frumos.

 

Ghebe sunt, acum, in zonele inalte ale judetului Buzau precum Ciuta, Viperesti, Chiojdu, Gura Teghii sau Lopatari, insa in padure. Drumurile greu accesibile, din cauza exploatarii necontrolate a lemnului, fac imposibil chiar si accesul la picior al oamenilor, in zonele in care cresc ghebele. Astfel de locuri trebuie sa fie mai retrase de comunitate, la umbra padurii de conifere sau de foioase si in zone umede. Stiintific, ghebele se numesc Armillaria mellea.

Orasenii si-au facut un obicei si pastreaza legatura cu oamenii locului, iar toamna merg la cules, ca le o distractie de weekend. Au invatat repede sa le recunoasca. Ghebele cresc in tufe, sunt comune, frumos mirositoare si au un gust foarte bun.

Palaria ciupercii numita gheba este alba sau galbuie. Trebuie stiuta si contraindicatia consumului de ghebe. Exista persoane alergice la ele. Dupa ce a ingerat ghebe fierte, spre exemplu, persoana alergica are imediat dureri puternice de cap, soldate cu voma continua. Recomandat este ca acest consum de ghebe sa nu aiba loc des, ci la mese festive ori in combinatie cu alte alimente. Ghebele sunt un substitut al carnii, asa ca nu se recomanda asocierea cu aceasta.

 

Buzoienii merg in aceasta perioada la cules de ghebe, insa alternanta dintre frig si cald este riscanta pentru aceste ciuperci. Spre exemplu, dupa acest lung sir de zapada si ploi e rece, sus la munte, si ghebele au cam imbatranit, nu mai sunt bune de cules. Dar, cum meteorologii anunta din nou temperaturi ridicate, este clar ca saptamana care sta sa vina va fi a culegatorilor de ghebe care vor invada pietele orasului.

Forfota din padure trebuie insa rasplatita. Pentru a aduna cateva kilograme de ghebe trebuie sa-ti petreci o zi intreaga in padure, iar atentia trebuie sporita.

Va spuneam ca am cunoscut in zona Gura Teghii o femeie care spune ca natura ii ofera tot ce are nevoie pentru viata si sanatate. Nina Diaconu spune ca aduna ghebe de o viata, pentru ca a citit ea in cartile de specialitate ca ciuperca aceasta este un dar al Domnului, folosit de egipteni pentru revigorare, iar de chinezi, ca tratament. Chiar daca este destul de greu digerabila, gheba este mai valoroasa decat carnea, iar organismul depune mai putin efort pentru indepartarea ei.

 

Ghebele se consuma proaspete, crude, inabusite sau fripte ori in combinatie cu carbohidrati. Pentru persoanele care tin cura de slabire, ghebele sunt excelente, deoarece nu contin amidon. In lipsa consumului de carne se pot consuma ciuperci de trei ori pe saptamana, fara ca organismul sa fie lipsit de energie. Ghebele sunt recunoscute pentru imbunatatirea acuitatii vizuale, reducerea simptomelor hipertensiunii renale, reducerea neurasteniei, prevenirea  infectiilor respiratorii si ale tractului digestiv.

Ciupercile, in general, au in componenta lor substante organice, saruri minerale si apa. Pot fi preparate in diferite moduri, fiind foarte gustoase. Consumand regulat ciuperci, vom avea un sistem imunitar mai bun, prevenind aparitia tumorilor canceroase, conform unor oameni de stiinta japonezi. Beta glucanii din ciuperci sunt folositi si studiati in Asia de multa vreme, dar si in laboratoare din Europa si SUA. Beta glucanii sustin functionarea sistemului imunitar si ajuta in combaterea tumorilor. Mai mult, previn alterarea ADN-ului, o problema atat de actuala datorata factorilor mediului in care traim. Beta glucanii activeaza citokinele si leucocitele impotriva infectiilor si macrofagele, bacteriofagele impotriva tumorilor si agentilor patogeni. Beta glucanii sunt studiati in continuare, pentru a gasi noi aplicatii pentru probleme de sanatate – una dintre ele este expunerea la radiatii, unde se pare ca acestia ofera protectie.

 

Medicii spun ca ciupercile combat oboseala, asteniile, precum si starile de epuizare fizica, datorita continutului bogat in fibre si vitaminele B1, B2, B3, B6, precum si acid folic. Ciupercile mai contin, in proportii variabile, in functie de specie, potasiu, fosfor, cupru, seleniu, zinc, vitamina D, fier, calciu. Sunt singurele elemente non animale care contin vitamina D, atat de importanta pentru sanatatea si dezvoltarea aromnioasa a organismului uman. Diverse studii si articole de specialitate arata ca ciupercile pot fi de ajutor in cancerul de prostata si cancerul de san, in combaterea colesterolui ridicat, diabetului, in probleme de imunitate. Si… o surpriza, ciupercile sunt, de asemenea, un puternic afrodisiac, acestea continand anumite proteine care actioneaza asupra centrilor nervosi ai sexualitatii.

Potasiul continut de o mana de ciuperci albe, spre exemplu, este mai mare decat continutul unei portocale, potasiul avand rolul de reglare a tensiunii arteriale. Ciupercile reprezinta un remediu impotriva depresiei, a stresului si a starilor de anxietate. Consumarea a trei ciupercute pe zi asigura organismului cantitatea necesara de vitamina B12.

Trebuie sa fiti atenti insa la ciupercile pe care le consumati! Procurati-le din magazine autorizate, deoarece altfel puteti sa cumparati ciuperci necomestibile, care contin alcaloizi, substante toxice daunatoare sistemului nervos sau pot produce intoxicatii gastrointestinale.

Si ciupercile comestibile pot prezenta pericol, daca sunt depozitate in conditii necorespunzatoare.

 

Nina imi ofera, la final, o reteta ca la munte. Cea mai simpla idee de conservare cat mai buna este insirarea ghebelor pe o ata, pe care mai apoi o depozitezi intr-un loc ferit de ploaie. Ghebele deshidratate isi pastreaza astfel toate proprietatile active si pot fi preparate iarna oricum dorim, de la ciorba, pana la zacusca. Se pot face din ele si delicatese, precum budinca de ghebe cu spanac si orez, drob cu ghebe in loc de maruntaie de miel sau omleta la cuptor cu ghebe, spanac si branza cu care iti poti uimi musafirii.

Grabiti, tinerii le prepara altfel. Le spala in trei-patru ape, le toaca si le prajesc, apoi le pun in borcane. Ulterior, borcanele sunt puse la bain-marie, sau sterilizate pe gratarul aragazului, la cuptor.

Reteta munteanului sarac este alta. Ghebele, spalate bine, se pun la borcane cu putina sare si mai apoi fierte sunt fierte pe baie de aburi. Iarna, munteanul le scoate din borcan si face o tocanita de ghebe cu ceapa calita, pe care o consuma cu mamaliga. Alta varianta este cea a unui pilaf cu ghebe.

Majoritatea celor care apreciaza acest rod al padurii foloseste ghebele pentru zacusca, in loc de vinete, in combinatie cu ardei copti si ceapa calita. Sau le fierb cateva minute si le pun la murat, ori le pun in pungi, la congelator.

Lasam padurea cu bunatatile ei in urma si ne gandim ca toamna ar trebui sa ne mai dea putin ragaz, poate mai avem cate ceva de facut!