Rezistența la antimicrobiene ucide peste 1,3 milioane de oameni anual

În lipsa unor acțiuni urgente privind utilizarea corectă a antibioticelor, acestea devin mai puțin eficiente, iar infecțiile devin din ce în ce mai greu sau imposibil de tratat, atrag atenția profesioniștii din domeniul sanitar, în contextul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată la 18 noiembrie.

 

Antibioticele, cunoscute și ca „antimicrobiene” sau „antiinfecțioase”, au capacitatea de a vindeca infecțiile provocate de bacterii și a salva vieți. Se estimează că, de la prima sa utilizare, penicilina, primul antibiotic descoperit în lume, în 1928, a salvat milioane de vieți. De atunci, alte zeci de antibiotice au fost descoperite și incluse în practica terapeutică, salvând milioane de vieți pe tot globul, făcând ca antibioticele să fie considerate cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut.

Când sunt utilizate incorect, antibioticele devin însă mai puțin eficiente, infecțiile obișnuite devin mai dificil sau chiar imposibil de tratat, iar riscul de răspândire și de dezvoltare a unor forme severe de boală sau chiar de deces crește. Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a antibioticelor, cunoscut ca rezistenţă antimicrobiană (AMR), poate pune în pericol sănătatea tuturor persoanelor, atrage atenția Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

 

Cu prilejul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (EAAD), marcată luni, 18 noiembrie, și a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene 2024 (18 – 24 noiembrie), profesioniştii din domeniul sănătăţii atrag atenţia asupra necesităţii adoptării celor mai bune practici privind administrarea antimicrobienelor, atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi, pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente.

„Datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control-ECDC) în legătură cu Ziua europeană a sensibilizării cu privire la utilizarea antibioticelor arată că, în pofida îmbunătățirilor înregistrate în unele domenii, UE înregistrează un regres în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale în materie de rezistență la antimicrobiene (RAM) pentru 2030. Între 2019 și 2023, consumul de antibiotice în UE a crescut cu 1 %, îndepărtându-se și mai mult de obiectivul de reducere cu 20 %”, atrage atenția Colegiul Farmaciștilor din România.

 

La nivel global, peste 1,3 milioane de oameni mor anual, după ce dezvoltă rezistenţă la antimicrobiene.

Utilizarea excesivă sau incorectă a antibioticelor, individual, în comunitate sau în spitale constituie un factor de risc important pentru apariţia şi răspândirea rezistenţei la antibiotice. Rezistenţa bacteriană este un pericol pentru sănătate în general, nu doar pentru persoana care a luat antibiotice „cu pumnul” sau „după ureche”, ci şi pentru orice persoană care ar putea contracta ulterior bacteriile rezistente.

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă 70% din povara sanitară legată de RAM în UE, iar sectorul comunitar reprezintă 90% din consumul total de antibiotice la om.

Pentru a inversa tendința în lupta împotriva RAM, ECDC solicită accelerarea eforturilor în trei domenii principale: prevenirea și controlul infecțiilor, utilizarea prudentă a antimicrobienelor, dezvoltarea de antimicrobiene noi și accesul la acestea.

 

Fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd consecinţe „grave” sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei, atrag atenția speciliștii INSP, care vin și cu exemple, în acest sens:

• infecțiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces;
procedurile chirurgicale realizate uzual și tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni și trata infecțiile;

• spitalele s-ar putea confrunta cu o creștere a numărului de pacienți cu infecții greu de tratat, punând presiune asupra resurselor și crescând cererea de îngrijire specializată;

• creșterea duratei de spitalizare, a costurilor de asistență medicală și scăderea productivității din cauza bolii sau a unui eventual decesul prematur ar putea duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor și societății.

 

Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) a fost identificată de Comisia Europeană, împreună cu statele membre, drept una dintre primele trei ameninţări prioritare pentru sănătate, în anul 2022. La nivelul UE/SEE se estimează că peste 35.000 de persoane își pierd viața anual din cauza infecţiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. „Una din cinci infecții bacteriene este deja rezistentă la antibiotice. Mortalitatea cauzată de aceste infecții este comparabilă cu cea a gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc. Fără o mobilizare puternică, se estimează că decesele anuale ar putea ajunge la 390.000 până în 2050”, atrage atenția ANMDMR.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune o abordare integrată a acestei probleme de sănătate publică şi a emis o strategie globală de combatere a AMR. „În strânsă legătură cu aceste tendinţe şi documentele strategice de la nivel internaţional şi european, România a conturat un cadru de acţiune coordonat şi sustenabil pentru controlul AMR, a elaborat Strategia Naţională pentru perioada 2023-2030 pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene. Obiectivul asumat de ţara noastră pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%”, menționează INSP.

 

 

Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale și pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. „Conform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare a produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale”, arată INSP, care sibliniază că menținerea eficienței antibioticelor este responsabilitatea tuturor persoanelor.

Reducerea utilizării antibioticelor necesită mai multe campanii de informare și de sensibilizare a publicului, completate de intervenții sociale și comportamentale pentru a preveni utilizarea inutilă a acestora.

 

Utilizarea responsabilă a antibioticelor poate ajuta la oprirea dezvoltării bacteriilor rezistenteși la menținerea eficienței antibioticelor pentru sănătatea generațiilor viitoare. „Atingerea obiectivelor UE până în 2030 necesită un răspuns unitar și urgent în întreaga UE pentru a preveni subminarea asistenței medicale de către RAM. Acest răspuns este esențial pentru protejarea pacienților și susținerea eficacității antibioticelor pentru generațiile viitoare”, spune dr. Pamela Rendi-Wagner, directorul ECDC.

INSP recomandă populaţiei să urmeze sfatul medicului atunci își administrează un antibiotic, să prevină infecţia prin vaccinare adecvată atunci când este posibil, să se spele pe mâini în mod regulat – după strănut sau tuse, înainte de a lua masa -, să folosească întotdeauna antibiotice pe bază de prescripţie medicală, nu „resturi” din tratamente anterioare, de la alte persoane, sau antibiotice obţinute fără prescripţie medicală, să întrebe farmacistul despre cum să elimine medicamentele rămase neutilizate.