Medicii veterinari și fermierii se perfecționează în combaterea rezistenței la antimicrobiene
Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) constituie o ameninţare majoră pentru sănătate, la nivel global, a subliniat dr. Viorel Andronie, președintele CMVRO, la seminarul „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, desfășurat la București, în zilele de 9 și 10 mai.
Timp de două zile, seminarul „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene” a reunit la Grand Hotel București aproximativ 80 de medici veterinari și fermieri, în cadrul unui eveniment de formare practică organizat de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR) în cadrul proiectului european AMR F&V.
În cadrul evenimentului au fost prezentate actualizările legislative în domeniu, perspectivele, dar şi problemele şi soluţiile pentru fermieri şi medici veterinari, cu scopul unei mai bune conștientizări cu privire la prescrierea și utilizarea antimicrobienelor. „Instruirea a inclus sesiuni plenare cu prezentări privind actualizările legislative și sesiuni dinamice ale grupurilor de lucru axate pe specii specifice, împărtășind perspectivele, problemele și soluțiile fermierilor și medicilor veterinari, cu sesiuni de informare și prezentarea unor studii de caz identificate în poveștile de succes”, precizează CMVRO, pe pagina oficială de Facebook.
Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) constituie o ameninţare din ce în ce mai mare pentru sănătate la nivel global, în contextul în care se estimează că 700.000 de oameni mor, anual, din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente. 33.000 dintre decese sunt raportate la nivelul Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.
„Rezistenţa la antimicrobiene – procesul prin care unii microbi dezvoltă rezistenţă la medicamente care erau anterior în măsură să îi combată – constituie o ameninţare din ce în ce mai mare pentru sănătate la nivel mondial. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a raportat că rezistenţa la antimicrobiene conduce deja la 33.000 de decese în fiecare an în UE/SEE, survenite în principal din cauza infecţiilor dobândite în spitale şi în alte unităţi medicale. Principiul «o singură sănătate» al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care ia în considerare sănătatea umană, sănătatea animală şi mediul, recunoaşte că este necesară o abordare integrată a antimicrobienelor”, a precizat, în cadrul evenimentului, președintele CMVRO, conf. univ. dr. Viorel Andronie.
România se află în topul țărilor UE privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist. Numărul antimicrobienelor care se pot folosi pentru un tratament eficient al infecțiilor scade, de la an la an, atât pentru oameni cât și pentru animale. Președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România a atras atenția că măsurile adecvate de prevenire şi control al infecţiilor, inclusiv prin practici de bază cum ar fi „spălarea mâinilor”, sunt dificil de aplicat, la fel cum dificilă este și „utilizarea prudentă a antimicrobienelor existente (pentru tratarea atât a oamenilor, cât şi a animalelor). Altfel spus, utilizarea corectă a medicamentului adecvat şi numai atunci când este necesar”, a punctat mediul veterinar.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microorganismele supraviețuiesc unui tratament antibiotic insuficient sau inadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la tratament. Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces.
„De altfel, nicio nouă clasă de antibiotice nu a mai fost descoperită începând cu anul 1980”, a atras atenția, dr. Andronie.
Referitor la antimicrobienele de uz veterinar, șeful CMVRO a spus că utilizarea acestora este în curs de ameliorare în statele comunitare. „Vânzările au scăzut cu 53% în perioada 2011-2022, dar persistă diferențele între statele membre, iar consumul anumitor antimicrobiene este în continuare foarte ridicat. Legislaţia recentă a UE privind produsele medicinale veterinare şi hrana pentru animale a remediat o serie de deficienţe cunoscute, iar viitoarea politică agricolă comună oferă posibilitatea de a continua consolidarea cadrului UE pentru combaterea RAM”, a mai spus dr. Viorel Andronie.
În acest context, combaterea RAM constă în două provocări principale: asigurarea unei utilizări mai prudente şi mai eficiente a antimicrobienelor existente (inclusiv prin creşterea gradului de conştientizare, prin practici mai bune în materie de igienă, prin formare, supraveghere şi monitorizare, şi prin metode de diagnostic îmbunătăţite) la oameni, la plante şi la animale, respectiv, descoperirea şi punerea la dispoziţie a unor antimicrobiene noi (prin cercetare şi dezvoltare).
Potrivit statisticilor, în anul 2020, în Europa au murit zilnic 100 de oameni din cauza antimicrobienelor, iar în România, mortalitatea din această cauză este între cele mai ridicate – 13 persoane la 100.000 de locuitori. Alături de Bulgaria și Grecia, țara noastră se situează în top 3, atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR), atât prin consumul direct de antibiotice, cât și de alimente provenite de la animale tratate cu antibiotice.
Prezentă la eveniment, directoarea executivă a LAPAR, Liliana Pripon, a afirmat că „eu, ca părinte, niciodată nu mi-am pus problema de unde provine rezistența la un antibiotic, în cazul unei infecții bacteriene, știind că nu facem automedicație. Dacă am înțelege cât de repede se adaptează aceste microorganisme la organismul uman, poate am fi mai prudenți atunci când am decide utilizarea antiobiticelor, nu doar pentru consum uman, ci și veterinar. Participarea la acest seminar mi-a demonstrat încă o dată că, în România, avem fermieri responsabili, care cunosc prevederile sanitar-veterinare, le aplică în fermele lor și sunt interesați să afle noutățile din domeniu”.
Instruirea a avut ca obiective: informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la implicațiile Regulamentului (UE) 2019/4 privind furajele medicamentate și ale Regulamentului 2019/6 privind produsele medicinale veterinare în practica lor zilnică la fermă; facilitarea tranziției către o utilizare redusă a antimicrobienelor prin informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la măsurile care ar putea preveni apariția infecțiilor; încurajarea schimbului de bune practici care informează fermierii și medicii veterinari cu privire la posibilele abordări pentru reducerea utilizării antimicrobienelor în practica de zi cu zi.
În perioada februarie 2024 – august 2026 au fost programate 30 de ateliere de formare a fermierilor și medicilor veterinari, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, mai ales, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F), cu scopul de a reduce vânzările globale de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 80 %, până în 2030.
Sursă foto: CMVRO/Facebook
