România, în Top 3 țări europene la consumul de antibiotice și rezistența la antimicrobiene
Este semnalul de alarmă transmis de medici și autorități, cu ocazia „Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antibiotice”, marcată anul acesta în perioada 18-24 noiembrie.
În fiecare an, în luna noiembrie, se organizează Săptămâna Mondială de Conștientizare a Antibioticelor (WAAW) care își propune să crească gradul de conștientizare la nivel mondial cu privire la rezistența la antibiotice și să încurajeze cele mai bune practici în rândul publicului larg, personalului medico-sanitar și factorilor de decizie pentru a evita apariția și răspândirea microorganismelor rezistente la antibiotice, transmite Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
„Milioanele de vieți salvate ale pacienților cu infecții severe sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din nefericire, unele erori în prescrierea și administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene care a devenit, în timp, o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea”, atrag atenția specialiștii în sănătate publică.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microorganismele supraviețuiesc unui tratament antibiotic insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la tratament.
Primul afectat de această rezistență este chiar pacientul care a luat antibiotice în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microorganismele rezistente și către alte persoane, propagând această problemă.
„Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an, din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană. Consecințele rezistenței la antibiotice pentru economie sunt semnificative. Pe lângă deces și invaliditate, infecția cu bacterii multirezistente are ca rezultat perioadă mai lungă de spitalizare, nevoia de medicamente mai scumpe și provocări financiare pentru cei afectați și pentru sistemul sanitar”, explică medicii infecționiști.
România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3, atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).
Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019.
De aceea, tema din acest an „Împreună prevenim rezistența antimicrobiană”, necesită o colaborare intersectorială pentru a păstra eficacitatea antimicrobienelor.
„Pentru a reduce eficient rezistența la antibiotice, toate sectoarele trebuie să utilizeze în mod prudent și adecvat antibioticele, să ia măsuri preventive pentru a reduce incidența infecțiilor și să urmeze bunele practici în eliminarea deșeurilor contaminate”, atrage atenția INSP.
Numărul antimicrobienelor care se pot folosi pentru un tratament eficient al infecțiilor scade, de la an la an, atât pentru oameni cât și pentru animale.
Potrvit Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), „prevenirea şi controlul infecţiilor la animale, reducerea consumului de antimicrobiene și utilizarea prudentă a antimicrobienelor, comunicarea şi conștientizarea medicilor veterinari și a proprietarilor/deținătorilor de animale, constituie obiectivele primordiale în combaterea RAM”, de aceea recomandă populației să procure produse alimentare doar din locurile autorizate sanitar-veterinar și să nu-și trateze animalele cu antibiotice, decât la recomandarea medicului veterinar.
De asemenea, medicilor veterinari li se recomandă să utilizeze cu precauție antimicrobienele la animale, să se informeze permanent asupra modului de administrare și a riscurilor care apar în urma utilizării necontrolate a acestora, să cunoască statutul de sănătate al animalelor pe care le tratează; să respecte metodele de administrare și dozele indicate în prospect.
Atenție! Numai medicii veterinari au competența de a prescrie antibiotice pentru tratarea animalelor, în urma examinării acestora și a unui diagnostic clinic.
