Rezultate optimiste în cercetările privind tratametul Alzheimer

Unul dintre cei mai mari experți din Marea Britanie în domeniu anunță că există speranțepentru un tratament eficient în cea mai comună formă a bolii Alzheimer, până în anii 2040.

Peste 10 milioane de cazuri noi de demență sunt diagnosticate în fiecare an la nivel global, dar potrivit Alzheimer’s Disease International, nu toate simptomele sunt legate de boala Alzheimer, deși aceasta este principalul diagnostic al acestora, astfel că țintirea bolii este deosebit de importantă pentru a stopa creșterea anticipată a numărului pacienților cu această tulburare mintală, în anii și deceniile următoare.

Prof. Julie Williams, Director al Institutului de Cercetare a Demenței de la Universitatea Cardiff, Marea Britanie, a studiat boala de trei deceniși spune că „studiile accelerează și se îmbunătățesc tot timpul. Am învățat mai multe în ultimii șapte ani mai mult decât în ​​ultimii 20”, a declarat specialistul, pentru BBC.

Aceasta a arătat că, în 2009, doar trei gene cunoscute erau identificate ca fiind legate de boala Alzheimer, iar astăzi există 92, ceea c e indică o creștere masivă a cunoștințelor despre această boală debilitantă.

Alzheimer este o formă progresivă de demență, care în prezent nu are niciun tratament eficient în încetinirea progresiei bolii, dar cercetătorul britanic este optimist și crede că terapiile genetice avansate vor dezvălui mai multe despre boală și ar putea conduce la un tratament care va încetini sau chiar opri deteriorarea cognitivă. „Odată ce știi de unde să începi să cauți, poți observa efectele pe care genele le au asupra activității specifice a creierului”, consideră Julie Williams.

„Testele care au costat milioane, în anii ’90, pot fi acum efectuate cu aproximativ 30 de lire sterline. De exemplu, acum știm că genele defecte schimbă modul în care funcționează celulele imune numite microglia. Acestea sunt «camioanele de gunoi» ale creierului care curăță ceea ce detectează ca fiind «gunoi». Pot fi însă, uneori, mai puțin eficiente în curățarea gunoiului autentic și pot ucide, din greșeală, celulele sănătoase ale creierului, inclusiv sinapsele, care sunt conexiunile dintre neuroni. Dacă acestea sunt eliminate atunci când nu ar trebui, atunci se pierd conexiunile, gândurile, amintirile”, a explicat cercetătoarea.

Prof. Julie Williams a mai spus că spus că studiul său, în care au fost incluse mii de cazuri, a ajutat-o să înțeleagă că nu va exista niciodată o singură „armă” împotriva demenței, dar consideră că boala trebuie privită mai degrabă ca o boală de inimă sau un accident vascular cerebral la care contribuie mulți factori și pentru prevenirea și întârzierea căreia vor putea ajuta mai multe terapii.

„Eu cred că până în 2040 vom putea oferi o gamă largă de tratamente și s-ar putea să nu știm exact de ce, dar unul dintre acestea va avea capacitatea de a acționa asupra unei game uriașe de cauze”, a estimat cercetătoarea britanică, care a menționat că unele medicamente au fost deja autorizate pentru utilizare în anumite condiții, și ar putea fi utilizate în studii clinice, în următorii cinci ani.