Ministerul Sănătății primește 3,7 miliarde în plus la buget, față de 2018

Cea mai mare sumă va acoperi salariile, în timp ce pentru investiții și „prevenția” cu care guvernanții s-au bătut în piept tot anul acesta, atât la nivel național cât și european, rămâne doar puțin peste un miliard.

 

Faptul că România deține, în prima jumătate a acestui an președinția Consliului Uniunii Europene n-a impulsionat cu nimic Guvernul, care și anul acesta vine cu proiectul de buget cu trei luni mai târziu decât ar fi trebuit.

Ministerul Finanțelor a lansat, joi seară, în dezbatere publică, proiectul de buiget pe 2019, care a declanșat o serie de proteste chiar înainte de a fi publicat.

Chiar și așa, cifrele avansate de Executiv sunt, potrivit analiștilor economici, mult prea optimiste, iar construcția este axată, ca și anul trecut, pe ajutoare sociale, pensii și creșteri salariale pentru bugetari – caregorii generatoare de voturi, în detrimentul investițiilor care ar genera creștere economică pentru toată lumea.

Aproape toate instituţiile bugetare au primit bani în plus, potrivit proiectului de buget. Ministerul Fondurilor Europene înregistrează cea mai mare creștere a bugetului în acest an față de cel din 2018, de 183%, în timp ce Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pierde 28,9% din alocări, conform datelor publicate joi seară de Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru Bugetul de stat și bugetele de asigurări s-a prevăzut suma de 308,662 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat va fi de 70,092 miliarde de lei (+10,3%), pentru Șomaj bugetul propus este de 1,148 miliarde de lei (+20,7%), iar la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate vor merge 37,837 miliarde de lei (+9%).

 

Pentru Sănătate, Executivul a prevăzut o creștere cu aproximativ 5 miliarde de lei (+12%) față de 2018 (exclusiv subvenția de echilibrare), însemnând bugetul Ministerului Sănătăţii şi cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 

Ministerul Sănătății va primi 9,485 miliarde de lei (+64,6%), din care cea mai mare sumă va merge către salarii și doar 1,18 miliarde lei se vor investi în aparatură medicală și echipamente în spitale (în special pentru achițizia de incubatoare și ecografe), la care se vor adăuga 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD pentru achiziția de echipamente de screening, RMN, radioterapie.

Anul trecut, bugetul inițial aprobat a fost de 8,762 miliarde de lei (cu 4,6% mai mult faţă de execuția preliminară pe 2017), dar s-au efectuat plăți de numai 5,762 miliarde de lei, așa cum reuise din documentul Ministerului de Finanțe. Sumele „economisite” sunt, mai mult ca sigur, de la investiții, pentru că așa cum se știe, nu s-a construit niciun spital, ca să nu mai vorbim de mult trâmbițatele spitale regionale care nici anul acesta nu au vreo șansă, confirmând ceea ce comisarul european Corina Crețu a spus anul trecut referitor la incapacitatea Guvernului de a atrage fonduri europene.

Organizațiile profesionale și cele de pacienți atrag atenția că în condițiile în care pentru investiții în spitale râmâne doar un miliard, nu se poate vorbi de îmbunătățirea condițiilor de acordare a serviciilor medicale. În acest context, doctorii vor continua să plece să lucreze în străinătate și criza de specialiștii se va accentua în continuare, mai ales în spitale.

 

Casei Națioale de Asigurări de Sănătate, va primi, la Fondul Unic Național de Asigurări Sociale de Sănătate (FUNASS), 37,837 miliarde de lei (+9%), în timp ce anul trecut, bugetul a fost de 33 de miliarde de lei, mai mare cu 15,5% față de 2017.

În ceea ce privește modul se vor împărți cele 37,837 miliarde de lei alocate CNAS, rămâne de văzut. Specialiștii din domeniul medical cred că, la fel ca și în 2018, serviciile medicale vor fi tot subfinanțate, „prevenția” va rămâne doar un deziderat, medicina de familie va continua să fie „cenușăreasa” sistemului de sănătate, iar în spitale, doctorii vor continua să se descurce „cum pot”, cu ceea ce au la îndemână.

Este de așteptat ca cea mai mare parte din bugetul FUNASS să fie dirijată către medicamente, mai ales către cele scumpe, în timp ce tratamentele ieftine vor continua să dispară de pe piață, așa cum deja au anunțat reprezentanții producătorilor de medicamente generice.

Doar nu întâmplător producătorii ies „la rampă” în această perioadă și nici actuala șefă a CNAS nu și-a făcut degeaba „încălzirea” la Agenția Națională a Medicamentului, înainte de a fi numită în fruntea instituției care controlează unul dintre cele mai mari bugete publice.

 

Creşteri bugetare substanțiale sunt prevăzute în 2019 la Educaţie, care a primit 9,8 miliarde de lei în plus faţă de sumele cheltuite în 2018. Și aici, însă, cea mai mare sumă se va duce pe salarii și doar 2 miliarde sunt destinate modernizării unităților de învățământ şi pentru cumpărarea de tablete în şcoli. Interesant este că Executivul se gândește să ofere copiilor tablete, în contextul în care sunt multe școli fără apă curentă, cu WC-ul în curte și cu bănci de acum 40-50 de ani în clase.

Peste 4 miliarde de lei vor primi Transporturile, deși anul trecut  nu au reuşit să cheltuiască un sfert din suma pe care au avut-o la dispoziție.

Creșteri consistente vor avea și Ministerul de Interne, al Agriculturii şi al Fondurilor Europene, iar creșteri mai mici sunt prevăzute pentru Serviciile de informaţii şi Parchetul General.

IMM-urile, Comunicațiile vor avea bugete mai mici decât anul trecut. Bugete mai mici vor avea și Energia (250,024 milioane de lei, -13%), deși este un domeniu strategic, dar și Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (261,472 milioane de lei, minus 20,2%).

Pentru Secretariatul general al Guvernului, instituție controlată de Darius Vâlcov și unde banii care pot fi cel mai ușor de manevrat, s-a prevăzut un buget în creștere cu peste 64%.

SRI va avea un buget de 2,44 miliarde de lei (+4,8%), SPP de 233,801 milioane de lei (+208%), STS de 604,149 milioane de lei (+69,5%), iar SIE un buget de 309,583 milioane de lei (+8,5%).

Administrația Prezidențială are prevăzut un buget de 55,42 milioane de lei , mai mare cu 4,1% față de cel din 2018.

 

Ministerul Muncii va avea un buget de 25,589 miliarde de lei, mai mare cu doar 2,1% față de 2018, iar pentru „ dizabilitate și copiii din sistemul de protecție a copilului”, Ministerul de Finanțe a prevăzut „zero lei”, așa cum susțin, indignați, reprezentanții Centrului pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), într-un comunicat remis presei. „Personal, consider această măsură de buget zero pentru copiii și adulții cu dizabilități și pentru copiii din orfelinate o crimă”, subliniază Maria Madalina Turza, președintele CEDCD.

Organizația transmite că „aproape 100.000 de oameni reprezentând grupuri vulnerabile, pentru care statul român are obligația de a le respecta dreptul fundamental la hrană, adăpost și îngrijire, vor rămâne fără apărare”.

Potrivit sursei citate, 57.279 de copii din sistemul de protecție specială (orfelinate) vor rămâne fără bani pentru plasament ori pentru servicii de tip rezidențial, iar peste 41.000 de copii incadrați în grad grav de handicap rămân fără bani pentru salariile și indemnizațiile pentru însoțitor sau asistent personal.

Totodată, peste 18.000 de adulți cu dizabilități din centrele rezidențiale vor avea probleme cu banii pentru cazare, hrană, cazarmament, condiții igienico-sanitare, asistență medicală curentă și de specialitate, recuperare, îngrijire și supraveghere permanentă.

„Niciodată în istoria recentă a Românei, dizabilitatea nu s-a reflectat mai cinic în lista de priorității a țării, așa cum este ea transpusă în bugetul de stat (pentru 2019 –n.r.)”, concluzionează președintele CEDCD.

 

Potrivit proiectului de buget, va continua însă și anul acesta programul guvernamental „INVESTEŞTE ÎN TINE”, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la 26 de ani şi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare, precum și programul Prima Chirie, prin care şomerii care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 kilometri de domiciliu pot beneficia de o subvenţie de 75% din valoarea chiriei, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună.

Pentru limitarea cheltuielilor pe anul 2019, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranței și ordinii publice sau personalului cu statut special.

De asemenea, în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu pot acorda personalului angajat premii, cu excepția sportivilor și colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor.

Tot în această perioadă nu se acordă ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori trecerea în rezervă, iar instituțiile și autoritățile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.

Proiectul de buget întocmit de Guvern va intra în dezbatere, în Parlament, săptămâna viitoare.

Analiștii economici și Opoziția susțin că este un buget „nerealist” și „nesustenabil”, iar organizațiile profesionale, organizațiile neguvernamentale și primarii (inclusiv cei din barca Puterii) critică felul în care s-au distribuit banii.

Reprezentanții Puterii spun însă că proiectul de buget va suferi „modificări substanțiale” în urma dezbaterii în Parlament, așa că nimeni nu știe cum va arăta, la final, BUGETUL României pe 2019…