Specialiștii estimează o creștere a ratei mortalității prin accident vascular cerebral
În prezent, această afecțiune constituie a doua cauză de mortalitate din România, fiind responsabilă pentru 21,64% din totalul deceselor.
Diagnosticul precoce, tratamentul, precum și impactul medico-social și economic al accidentului vascular cerebral (AVC) au constituit tema principală a unei dezbateri pe care Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională a organizat-o la finele trecute la Senat. Cu această ocazie, medicul Gheorghe Iana, președintele asociației, și-a exprimat îngrijorarea față de creșterea incidenței AVC în România și, totodată, față de faptul că vârsta pacienților la care apare această afecțiune a scăzut foarte mult în ultimii ani, fenomen generat, paradoxal, de condițiile moderne de viață. La acest moment, după cum reiese din cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, AVC constituie a doua cauză de mortalitate în România, fiind responsabil pentru 21,64% din decese și, totodată, a doua cauză de dizabilitate. Pacienții care supraviețuiesc unui accident vascular cerebral rămân cu a calitate a vieții afectată definitiv, îngrijirea acestora impunând, de asemenea, costuri sociale foarte mari.
Dr. Gheorghe Iana a mai precizat că în România, afecțiunea apare îndeosebi la persoanele peste 65 de ani, existând un decalaj de aproape 10 ori mai mare între incidența înregistrată în rândul acestor persoane și celelalte categorii de vârstă. Medicul și-a exprimat însă îngrijorarea că în ultimii ani se constată o scădere a vârstei la care AVC își face debutul. În aceste condiții, se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035, după cum a mai precizat specialistul.
Dr. Gheorghe Iana
Acesta a insistat și pe necesitatea existenței cât mai multor centre de terapie, întrucât este extrem de important ca pacientul să ajungă într-u astfel de centru specializat, la cel mai scurt timp după producerea AVC.
„O primă etapă ar fi diagnosticul primar şi transportul medical asistat. A doua etapă este de diagnostic într-un serviciu specializat, care este un serviciu cu platou tehnologic, cu specialişti care să asigure un diagnostic imediat în vederea instituirii trombolizei. Aceasta presupune prezenţa neurologului specializat în stroke, presupune prezenţa cardiologului intervenţionist, care să asigure manevra intervenţională de completare a trombolizei intravenoase, atunci când este cazul. Instituirea terapiei, cu cât se face mai rapid cu atât şansele de recuperare sunt mai mari, fereastra terapeutică fiindde 6 ore. Dacă nu avem infrastructură, nu avem condiţii de terapie, acel pacient este condamnat” a mai explicat președintele Societății de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.
Acesta s-a referit și la situația actuală din România, precizând că sunt o serie de deficiențe în ceea ce privește pacienții cu AVC. Principalele deficiențe sunt legate de circuitul pacientului, fiind legate de identificarea pacientului cu AVC în zonele cu deficit de personal medical – în special zonele rurale – și de distanțele mari dintre centrele specializate. „Nu întotdeauna avem acces la un mijloc rapid de transport din cauza numărului mare de cazuri. Distribuţia centrelor de stroke este neuniformă, acestea fiind grupate pe lângă centrele universitare predilect, pentru că acolo avem specialişti. În zonele în care nu avem, este o mare problemă. Suportul de diagnostic imagistic redus este o altă problemă. În majoritatea spitalelor nu avem disponibilitate 24 din 24 de ore şi nici acces la un platou tehnologic şi nici specialişti care să facă un diagnostic, o perfuzie, o difuzie în acest interval”, a declarat în acest sens dr. Gheorghe Iana. Nu în ultimul rând, acesta a menționat la capitolul „deficiențe” și lipsa personalului specializat în radiologie intervenţională, dar şi lipsa unei curricule de pregătire în specialitatea de radiologie intervenţională. În plus, medicul spune că în ultimii ani au scăzut fondurile alocate programului național pentru AVC. „În 2016 s-au alocat 5.381.000 de euro, în 2017 au scăzut la 3.451.000 de euro, iar în 2018 tendinţa este tot de scădere” a mai precizat acesta.
In luna iulie, ministrul Sorina Pintea anunța că până la finele anului în curs se va înființa o rețea națională de centre specializate în tratamentul accidentului vascular cerebral, urmând ca la nivelul fiecărui spital județean să fie înființat un astfel de centru. La ora actuală, în țară funcționează doar 10 astfel de centre, dintre care 8 sunt centre de elită.
