Studiu național pentru stabilirea prevalenței psoriazisului

În prezent se estimează că 2% din populația României suferă de această boală dermatologică, însă numărul exact al pacienților va fi cunoscut abia anul viitor.

Societatea Română de Dermatologie a marcat, ieri, Ziua Mondială de Luptă împotriva Psoriazisului, printr-o conferință pe tema acestei boli. Evenimentul este inclus într-o campanie mai amplă, de conștientizare și informare, menită să ducă la creșterea calității vieții pacienților care suferă de această afecțiune dermatologică.

Principalul mesaj pe care specialiștii dermatologi l-au transmis cu această ocazie, ca de altfel, pe parcursul întregii campanii, este acela că psoriazisul nu este o boală contagioasă, contrar percepției multora, care evită să intre în contact cu persoanele care prezintă semnele specifice bolii, de teamă de a nu se contamina. Campania „PSO, dincolo de piele – Acceptă-mă, susţine-mă, apropie-te!”, lănsată în urmă cu doi ani, are scopul de a informa publicul larg şi, totodată, de conştientizare a implicaţiilor serioase ale bolii, iar filmele de prezentare a unui experiment social ilustrează reacțiile negative ale oamenilor în relație cu o persoană cu psoriazis.

Se estimează că, la nivel național, sunt peste 400.000 de pacienți cu psoriazis, reprezentând circa 2% din totalul populației, însă specialiștii apreciază că numărul acestora poate fi mult mai mare, în acest sens fiind în desfășurare un studiu la nivel național, pentru a se stabili prevalența reală a bolii, studiu care se va finaliza anul viitor.

Și în cazul acestei afecțiuni, ca în majoritatea bolilor cunoscute, diagnosticarea precoce joacă un rol important în asigurarea unui bun management al bolii. „Medicul dermatolog este cel care poate stabili diagnosticul şi numai cu ajutorul său boala se poate ţine sub control. Prin urmarea tratamentului potrivit, care constă de la tratamente locale până la cele mai noi soluţii de tratament biologic, administrat doar la recomandarea medicului, şi prin vizitele regulate la medic, leziunile pot dispărea. Stilul de viaţă joacă, de asemenea, un rol foarte important în procesul de gestionare a psoriazisului şi constă într-o dietă echilibrată, mişcare, gestionarea stresului şi o stare mentală pozitivă. Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, este o afecţiune care trece de bariera tegumentului şi are multe comorbidităţi. Astfel, un pacient cu psoriazis vulgar riscă să aibă o gravitate a bolii asociate de câteva ori mai mare decât un pacient fără această afecţiune. De aceea, în tratarea sa, nu trebuie neglijat consultul interdisciplinar, având medicul dermatolog drept pilon central”, a precizat, în cadrul conferinței, medicul primar Alin Nicolescu, secretarul general al Societăţii Române de Dermatologie.

Acesta mai spune că România are la acest moment unul dintre cele mai bune registre naționale de psoriazis vulgar, care include peste 7.000 de pacienți.

În ceea ce privește gestionarea tratamentului și controlului psoriazisului, România stă foarte bine și al acest capitol, pacienții beneficiind de cele mai noi terapii, care sunt compensate, pentru majoritatea dine ele, accesul fiind gratuit. „Din acest punct de vedere stăm la fel de bine ca țări precum Germani sau Franța, iar tot ceea ce trebuie să facă pacienții este să se prezinte la medic și să urmeze sfaturile de specialitate”, a mai precizat dr. Alin Nicolescu.

Principala problemă a pacienților este însă stigmatul social pus asupra lor din cauza semnelor vizibile ale bolii. Pe acest fond, 60% dintre pacienți suferă de episoade depresive, o treime au avut un gând suicidal într-un anumit moment, jumătate reclamă o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă, iar 62% se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii. De asemenea, 43% dintre pacienți consideră că psoriazisul este o „ruşine socială”, fapt ce contribuie la apariția episoadelor depresive.„Aceștia ajung să resimtă ruşine, furie, îngrijorare şi jenă şi, potrivit unui studiu efectuat în Marea Britanie, 1 din 3 pacienţi a avut la un moment dat un gând suicidal. În plus, jumătate dintre ei sunt discriminaţi la locul de muncă, iar absenteismul conduce la un impact puternic la nivel economic în societate. Statisticile sunt îngrijorătoare şi ne arată cât de important este să avem grijă ca aceşti oameni să aibă o viaţă absolut normală şi să fie integraţi în societate”, a adaugat dr. Nicolescu.

În cadrul aceleiași conferințe, Rozalina Lăpădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune şi pacient cu psoriazis a subliniat că „impactul resimţit, în calitate de persoană cu psoriazis, este puternic nu doar fizic, ci şi la nivel emoţional, pentru că boala te afectează pe toate planurile. Psoriazisul afectează de la modul în care te percepi tu pe tine însuţi, până la alegerea şi practicarea unei meserii, de la modul în care relaţionezi cu persoanele apropiate, la modul în care îţi petreci timpul liber. Ajungi inevitabil să te gândeşti cum vor reacţiona membrii familiei, prietenii dar şi colegii de la locul de muncă, aşa că boala poate să îţi controleze alegerile în viaţă, iar episoadele de depresie te pot împiedica să îţi desfăşori activităţi care pentru alţii pot părea banale”.

Psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, ce apare pe un fond genetic, sub influenţa anumitor factori declanşatori, fiind declarată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cincea cea mai importantă boală cronică netransmisibilă, împreună cu boli precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii. Printre cele mai comune simptome se numără leziuni roşii, inflamate, la nivelul pielii, cu forme şi dimensiuni variate, bine delimitate, cruste alb-sidefii la nivelul leziunilor, care se detaşează cu uşurinţă, piele uscată care uneori poate crăpa şi sângera, senzaţie de mâncărime, iritaţie sau arsură.