Studiu: Unul din doi români are o problemă psihoemoțională, dar nu apelează la psiholog

Izolarea și restricțiile de mișcare impuse de pandemia de COVID-19, la care se adaugă teama de războiul din Ucraina afectează psihoemoțional 50% dintre români, sunt concluziile unui studiu privind „Starea de bine a românilor”.

Unul din doi români 1 din 2 români declară că este afectat negativ de conflictul din Ucraina (cost al vieții mai ridicat, teama de război, empatia pentru oamenii din Ucraina) și tot jumătate dintre români suferă de epuizare generală la locul de muncă, după impactul negativ asupra echilibrului emoțional cauzat de pandemia Covid-19, în principal prin restricția libertății de mișcare și izolare, arată un studiu realizat la comanda Rețelei de sănătate Regina Maria, de specialiștii D&D Research.

În acest context, două treimi dintre participanții la studiul „Starea de bine a românilor” sunt de părere că bunăstarea psihologică ar trebui verificată regulat, dar în ciuda faptului că 44% dintre repondenți consideră că mersul la psiholog ar putea fi un remediu potrivit, 89% dintre ei nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie.

Doar 22% dintre români recunosc că în ultimul an au simțit nevoia să discute cu un psihoterapeut, însă doar 50% dintre ei au și apelat la unul.

Auto-percepția despre sănătatea psihoemoțională este bună pentru 59% dintre români, pentru 39% este considerată la un nivel funcțional, iar pentru 2% este deteriorată, fiind, în general, percepută mai bine decât starea generală de sănătate. Aceasta poate indica însă și o atitudine mai puțin atentă la starea psihologică, consideră specialiștii. În ceea ce privește tipul problemelor de natură psihologică sau emoțională, 59% din repondenți au declarat că s-au confruntat în ultimul an cu o problemă individuală: stres, anxietate, gestionarea unor emoții, teamă, fobii, în vreme ce 36% au avut probleme care țin de relația cu persoane apropiate (partener, copil).

Studiul arată, de asemenea, că românii nu acordă prea multă atenție timpului pentru relaxare, care de cele mai multe ori nu este planificat. 45% dintre respondenți își alocă timp „atunci când este posibil”, două treimi declară că nu au hobby-uri și doar 25% dintre participanții la studiu declară că fac sport regulat.

Nici starea de bine la muncă nu este mai optimistă, 30% dintre români declarând că resimt un impact negativ al vieții profesionale în viața personală: oboseală (36%), iritabilitate (32%), incapacitate de a se relaxa acasă (30%), timp redus petrecut cu familia (32%).

În același timp, 25% dintre respondenți declară că au un program de lucru nerezonabil, iar 48% dintre români se simt încărcați excesiv cu munca, în timp ce 38% dintre ei sunt afectați de epuizarea generată de locul de muncă (burnout). Epuizarea este generată mai ales de o stare emoțională de „vacuum energetic” resimțită după terminarea programului de lucru. Incertitudinea locului de muncă este și ea o problemă pentru români: doar 1 din 3 români simte că are un loc de muncă stabil.

Studiul „Starea de bine a românilor” a fost desfășurat în vara anului 2022 pe un eșantion național format din populația activă profesional, cu vârste cuprinse între 22 și 60 de ani, locuind în orașe cu peste 100.000 locuitori.

Nevoia din ce în ce mai mare pentru a discuta deschis despre bunăstarea psihoemoțională în România a determinat Rețeaua de sănătate Regina Maria să preia, anul acesta, Clinica de psihoterapie Oana Nicolau, înglobând cei peste 70 de psihoterapeuți, cu ajutorul cărora va dezvolta un ecosistem digital pentru sănătate emoțională și sănătate mintală, construit în jurul terapiei online.

Subliniind că psihoterapia „nu este un moft, ci o necesitate pentru mulți dintre noi”, iar contextul în care ne aflăm a crescut nivelul de anxietate și e normal să cerem ajutor, Oana Nicolau, co-fondator al clinicii de psihoterapie cu același nume, subliniază că „în 2022, încă ne este rușine să mergem la terapie, însă e bine să știm că tot ce se discută rămâne în cabinet. Psihoterapia oferă instrumentele necesare pentru a gestiona mai bine problemele de zi cu zi, emoțiile din jurul unei suferințe, relațiile de familie și pentru a crește stima de sine”.

Nevoia pentru servicii de psihoterapie se resimte și la nivelul companiilor.