Hărțuirea pe Internet, la cote alarmante

28 noiembrie 2017 | 0 comentarii |

Fenomenul a căpătat proporții ingrijorătoare în România, având implicații negative asupra psihicului adolescenților care i-au căzut victime.

 

Concomitent cu evoluția tehnologiei și creșterea ponderii pe care Internetul și rețelele de socializare o au în activitățile de zi cu zi, s-a dezvoltat și un fenomen negativ care a ajuns să aibă în prezent proporții îngrijorătoare la nivelul României. Este afectată starea psihică a multor adolescenți, dintre care mulți au avut nevoie de ajutor de specialitate pentru a putea trece peste această problemă. Este vorba despre  hărțuirea prin intermediul Internetului sau cyberbullying, cum mai este cunoscut fenomenul căruia i-au căzut pâna acum victime patru din cinci adolescenți români care nu au implinit încă vârsta de 18 ani. Dacă bullyingul este hărtuirea de care unii dintre acesști adolescenți au parte în viața reală, din partea colegilor de școală sau a celor din cercul de cunoscuți, cyberbullying-ul este echivalentul acestui fenomen în mediul virtual, mediu în care marea majoritate a adolescenților sunt prezenți, în special prin intermediul rețelelor de socializare.

Un studiu efectuat de compania Bitdefender, axată pe furnizarea de soluții de securitate cibernetică, arată că patru din cinci adolescenți români spun că au fost ținta hărțuirilor on-line, principalele trei motive fiind înfăţişarea şi felul în care se îmbracă în 67% la sută din cazuri, hobby-urile şi preocupările de zi cu zi în 30% din cazuri, precum şi situaţia materială a familiei din care provin – în 13% din cazuri. Alte motive de hărțuire prin intermediul Internetului au fost rezultatele de la şcoală – pentru 12% dintre respondenți şi orientarea sexuală în cazul a 8% dintre victime.

 

Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune.

Totodată, studiul indică faptul că cele mai populare reţele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi furt de identitate.

Deși, la prima vedere, pare un gest lipsit de însemnătate, 65% dintre tineri recunosc că au fost direct marcaţi de hărţuirea suferită on-line şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini, dar nu de neglijat, 20%, mai exact, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie sau au compensat lipsa prietenilor din mediul on-line prin consum de alcool sau droguri, soluție la care au recurs 5% dintre respondenți.

Este astfel evident că fenomenul are serioase implicații negative asupra stării psihice a tinerilor, acesta fiind și motivul pentru care și specialiștii din sfera psihologiei s-au arătat îngrijorați.

 

În acest context, psihoterapeutul Delia Mina spune că orice semn care indică modificări ale stării psihologice ale adolescenților cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacţii negative şi stres în privinţa utilizării dispozitivelor trebuie chestionate şi verificate de parinți, rude sau cadre didactice care observă aceste modificări. „Efectele negative ale fenomenului cyberbullying pot fi reduse cu ajutorul aliaţilor. Importanţa oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulţii, profesorii, părinţii, rudele sau orice alta figură faţă de care persoana abuzată se simte ataşată trebuie să îi ofere suport necondiţionat şi încredere. În acelaşi timp părinţii, rudele şi profesorii trebuie să conştientizeze existenţa fenomenului şi să ştie să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia”.

Pentru cei care se confruntă cu astfel de acte de hărțuire on-line, specialiștii au totodată o serie de recomandări. Acestea variază de la blocarea şi raportarea abuzatorului pe reţelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervenţiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacţia pe care o caută. „Cel care hărţuieşte va fi mulţumit dacă provoacă victimei suferinţă, de aceea este recomandată evitarea afişării oricărei urme care lasă de înţeles că aceasta a fost afectată”, mai prezizează psihoterapeutul.

 


Categorii: Actual, Analiza, Lifestyle

Adaugati un comentariu


 

*