Stresul, Anxietatea, Depresia si complicatiile lor
Specialistii trag un semnal de alarma fata de incidenta mare a bolilor psihice si costurilor enorme pe care le genereaza diagnosticarea tardiva, dar cred ca acestea pot fi infruntate in echipa.
Peste 350 de milioane de oameni sufera de depresie la nivel mondial, iar in 2030, aceasta afectiune va fi principala cauza de dizabilitate la nivel global, inaintea afectiunilor cardiovasculare, atrag atentia specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Romania este una dintre tarile cu cei mai stresati oameni, este concluzia specialistilor de la noi din tara, care au tras un semnal de alarma cu privire la acest aspect, la Conferinta Nationala interdisciplinara „Stresul, Anxietatea, Depresia (SAD) si complicatiile lor”, organizata de Houston NPA. 25 de speakeri au prezentat lucrari stiintifice si studii care s-au dovedit interesante pentru cei peste 400 de participanti, medici psihiatri si din alte specialitati, psihologi, psihoterapeuti, farmacisti, asistenti medicali si 20 de studenti.
In deschiderea evenimentului, dr. Andrei Tibirna, manager al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucuresti si secretarul de Stat Luminita Gheorghiu au subliniat necesitatea abordarii interdisciplinare a afectiunilor psihice si a unei mai mari implicari a autoritatilor in prevenirea si tratarea acestor afectiuni, care risca sa devina principala cauza de invaliditate.
Spitalul de Psihiatrie „Dr.Gh.Preda” din Sibiu a fost reprezentat la cea de-a IV-a editie a Conferintei SAD, de sef lucr. dr. Lavinia Duica, cu o prezentare despre fenomenul conversiv, care a inclus si prezentari de caz.
Prof. univ. dr. Mirela Manea, coordonatorul stiintific al manifestarii, a precizat ca organizatorii s-au gandit sa aduca in aceasta editie „informatii mai degraba pentru celelalte specialitati. Sunt lucruri pe care nu le intalnim la psihiatrie, dar care ajung suficient de tarziu la psihiatrie”, oferind ca exemplu tulburarea anxioasa, frecvent intalnita in practica medicala in general si in practica psihiatrica in special. Medicul a subliniat ca „anxietatea este insotita de convingerea neputintei in fata pericolului, iar asocierea simptomelor vegetative genereaza disconfort somatic. Se declanseaza un cerc vicios, prin care anxietatea se autointretine”, iar pe langa simptomele psihice, anxietatea se caracterizeaza si prin simptome respiratorii, cardiovasculare (tahicardie, palpitatii, sincopa, parestezii la nivelul membrului superior stang), neurologice (cefalee, vertij, iluzii vizuale), gastrointestinale (modificarile de tranzit in sensul cresterii, colici, greata, voma, dureri abdominale) sau musculare.
Problema varstnicilor a fost supusa dezbaterii prin lansarea cartii „Abuzul si violenta asupra persoanelor varstnice” – o sinteza singulara in literatura medicala si sociologica romaneasca, scrisa de prof. dr. Constantin Bogdan. „Am scris carti care vin din experienta proprie, traita, de peste 4 decenii. Acesta este o carte «traita», inainte de orice, printre batrani, un material critic si de observatie, scris cu un instrumentar medical, psihologic, social. De ce este o premiera? Pentru ca nimeni nu a scris despre abuzul impotriva batranilor, care este in opinia mea mai mare decat abuzul asupra copiilor”, a declarat autorul.
Depresia a fost abordata din toate unghiurile si pentru toate categoriile de varsta, intr-o prezentarea originala, cu un studiu personal al medicului Raluca Ghionaru, care a aratat ca „tulburarile emotionale in randul adolescentilor sunt ca un iceberg. Se vede numai partea de deasupra nivelului marii”.
In cazul gravidei si lauzei, in 85% din cazuri se resimte un sentiment de lipsa a iubirii resimtit de femei, s-a subliniat intr-un studiu realizat si prezentat de dr. Valeria Herdea. „In Romania se considera ca este o stigma si nu o boala sa fii anxios sau depresiv. Partea proasta este ca nedandu-se importanta si pentru ca nu exista inca suficienti specialisti care sa se ocupe de acest aspect, nu se diagnosticheaza la timp si aceste doua afectiuni au repercusiuni in viata ulterioara a femeii, a cuplului, a relatiei mama-copil. Atragem atentia asupra relatiei mama-copil, asupra relatiei de cuplu, pentru ca aceasta constituie de fapt baza si fundamentul unei societati”, a punctat Presedintele Asociatiei Romane pentru Educatie Pediatrica in Medicina de Familie, dr. Valeria Herdea.
Problema acestor afectiuni in cazul varstnicilor a fost dezvoltata de psih. drd. Cristina Oprea, care a aratat ca „90% din cei cu tulburari anxios-depresive, pe care nu le recunosc si nu le trateaza, fac depresie. Unul din doi pacienti cu depresie netratata va dezvolta o boala de memorie”.
O atentie speciala a fost acordata stresului, care poate reprezenta un factor de risc pentru debutul bolilor neurodegenerative la populatia adulta activa. Prof. univ. dr. Luiza Spiru a aprecia manifestarea stiintifica organizata pe aceasta tema ca fiind „un eveniment din punctul meu de vedere exceptional, tocmai prin interdisciplinaritatea si abordarea din mai multe perspective ale acelorasi teme. Stresul a fost tema prezentarii mele, dar nu lupta anti-stres, nu camasa in care ne pregatim sa luptam impotriva unui agresor. Trebuie sa invatam sa-l cunoastem, sa stim ce riscuri aduce traiul nostru zilnic intr-o situatie de stres cronic – cronic inseamna mai mare de 2 luni, pana la 2 ani sau poate o viata – ce riscuri exista in a ne imbolnavi precoce din cauza stresului cronic, cum sa definim sau sa intelegm care sunt simptomele traiului intr-un stres cronic si ce masuri trebuie sa luam inainte ca boala sa se instalenze din cauza actiunii stresorilor cronici asupra sanatatii noastre”, a precizat medicul, mentionand ca o pauza de 10 minute nu este suficienta in timpul unei activitati stresante, ci este nevoie de o pauza de 50 de minute, la 3-4 ore. Medicul a atras atentia, de asemenea, ca „sportul nu se face seara si nu se sta cu laptopul sau tableta in pat, decat daca tableta este folosita in scopul lecturii relaxante”.
Dintr-o multitudine de studii recente, prezentate intr-o maniera inovatoare de coach Irina Stefanescu (Stresul ca prieten si antrenor) participantii au retinut ca, uneori, stresul poate fi benefic, daca este constientizat, inteles si gestionat corect.
Dr. Cristian Mihailescu a explicat ca „50% din erorile terapeutice pleaca de la masurarea tensiunii arteriale, care e superficiala si inexacta!”, in cadrul unei prezentari pe tema hipotensiunii ortostatice – „o conditie frecvent intalnita la pacientii tratati pentru afectiuni psihiatrice”.
Medicii de familie au participat cu lucrari axate pe experienta personala. Dr. Ileana Branza si dr. Liliana Chitanu au deschis seria informarilor pe tema insomniei (abordata la pacientii diabetici si la pacientii varstnici), iar la capitolul „noutati si inovatii”, dr. Arina Diana Sofia a vorbit despre posibilitatea introducerii telepsihiatriei pentru comunitatile izolate.
Presedintele Centrului de prevenire a tentativelor de suicid la copii si adolescenti, dr. Elena Branaru a precizat ca „prin colaborarea cu reteaua BING.com se permite ca orice cautare legata de cuvantul «suicid» sa fie redirectionata catre Asociatia de Suicidologie ca prim rezultat, fiind afisat si numarul de contact gratuit 116.123”.
Temele de tip „administrativ”, cum ar fi „Pensionarea de invaliditate in depresie” (sef lucr. dr. Ioana Soare), „Factori cu impact in accesul la depistarea si tratamentul depresiei” (psih. Raluca Ileana Nica) sau serviciile de psihoterapie intergrativa conexe actului medical pentru beneficiarii sistemului de asigurari sociale de sanatate (dr. psih. Mara Priceputu, presedinte Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa, presedinte Federatia Romana de Psihoterapie) au generat discutii interesante. „Mesajul meu, ca psihoterapeut, pentru colegii medici este in primul rand de a da acces la felul in care noi lucram, la modelele noastre de interventie si totodata de a construi in timp un sistem de proceduri de lucru interdisciplinare. In aceste conferinte valoarea cea mai mare cred ca o are faptul ca avem acces la munca noastra reciproc, intelegem sfera de activitate o data in plus si gasim granita dintre noi pe care avem sa ne asezam si sa construim metode de comunicare si de dialog despre client, beneficiar al Caselor de Asigurari de Sanatate. Pentru pacienti avem o misiune importanta in aceste timpuri in care traim, de a-i informa, a-i sustine sa isi construiasca metode de autocunoastere si de indentificare a tuturor elementelor care dau disconfort, atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere psihic, astfel incat sa-si poata selecta serviciile medicale optime pentru situatia in care se afla”, a subliniat psihoterapeutul Mara Priceputu.
Punctul de vedere al farmacistului referitor la modalitatile terapeutice alternative utile in ameliorarea stresului a fost prezentat de prof. univ. dr. farm. Doina Draganescu, decanul Facultatii de Farmacie, UMF „Carol Davila” Bucuresti. Prof. univ. dr. farm. Cornel Chirita a atras atentia ca 80% dintre pacienti uita imediat informatiile oferite de medic, iar in acest context „farmacistul este un factor important in cresterea aderentei la tratamentul pacientului cronic, cu medicamente psihotrope, cu antidepresive, antipsihotice. Farmacistul joaca un rol important in relatia medic-pacient, fiind cel care se interpune in aceasa relatie, este cel la care pacientul poate sa vina oricand, sa adreseze intrebari privind natura bolii pe care o are, sa o inteleaga mai bine, privind tratamentul si necesitatea lui, eventualele reactii adverse care apar”, a punctat farm. Chirita.
Un studiu prezentat in Journal Mental Health Policy Economics, arata ca in Europa „depresia reprezinta cea mai costisitoare tulburare a creierului, costurile ei reprezentand 33% din totalul costurilor alocate depistarii, diagnosticarii si tratarii bolilor creierului”.
Concluzia evenimentului a fost ca „este nevoie de o alianta terapeutica intre pacient, medic, farmacist si psiholog”, in contextul in care aderenta din ce in ce mai scazuta la tratament ramane o problema actuala.