Subfinanțarea Sănătății din România, reclamată de APCR la Comisia Europeană
Pacienții cu afecțiuni cronice sunt nemulțumiți că proiectul privind rectificarea bugetară prevede unele reduceri de fonduri alocate acestui sector, ceea e ar putea genera noi crize.
Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) a lansat un nou avertisment cu privire la iminența izbucnirii unor noi crize în sistemul sanitar, în special din cauza subfinanțării acestui sector, crize care vor continua să facă noi victime în rândul pacienților. Prin intermediul unei scrisori deschise adresate premierului Viorica Dăncilă, ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, reprezentanții asociației își exprimă nemulțumirea față de faptul că proiectul privind rectificarea bugetară, prezentat recent de autorități, prevede unele reduceri de fonduri alocate sistemului de Sănătate, susținând că aceste reduceri vor cauza „o amputare” a serviciilor medicale și a accesului la medicamente.
În document, reprezentanții pacienților cu afecțiuni cronice mai semnalează faptul că procentul din produsul intern brut (PIB) alocat cheltuielilor pentru Sănătate este foarte mic, în comparație cu media la nivelul Uniunii Europene, fiind totodată în scădere față de cel alocat în urmă cu opt ani. Astfel, dacă în 2010, pentru Sănătate era alocat un procent de 5,7% din PIB, anul acesta s-a alocat doar 4,9%, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 9,9%.
„Subfinanţarea sistemului de sănătate va continua să facă victime, întrucât moartea ajunge astăzi mai repede la pacienţii pierduţi în jungla din centrul sistemului de Sănătate decât sosesc banii în spitale şi medicamentele în farmaciile acestora”, se arată în scrisoarea deschisă adresată autorităților.
Semnatarii mai amintesc faptul că România se află în coada clasamentului la majoritatea indicatorilor de sănătate, iar rata de mortalitate pentru cele mai frecvente cauze de deces – boli cardiovasculae, cancer pulmonar, cancerul de sân și cancerul colorectal – este in creștere, fapt sesizat și de reprezentanții UE.
Una dintre principalele cauze care au dus la apariția acestor situații o constituie subfinanțarea sistemului sanitar, coroborată cu proasta gestionare a resurselor reduse existente. Aceste cauze „determină autorităţile din domeniu să depună eforturi de tip pompieristic, menite să stingă doar numărul din ce în ce mai mare de crize, generate de lipsa de medicamente, politica de preţuri şi accesul pacienţilor la servicii medicale şi medicamente, în general”.
În această situație, pacienții susțin că este inadmisibil ca proiectul rectificării bugetare să prevadă o tăiere de 1,5 miliarde de lei credite de angajament şi 2,5 miliarde de lei credite bugetare de la titlul Bunuri şi servicii în sectorul sanitar.
Aceștia cer autorităților să aibă în vedere faptul că există spitale în care 80% din resursele financiare se cheltuiesc pe salariile personalului şi doar 5% merg către achiziţia de medicamente, iar în acest caz, soluția nu este nicidecum să se taie din bugetul si așa extrem de mic al Sănătății, ci să se pună accent pe „eficientizare şi pe o finanţare corectă a programelor naţionale curative, inclusiv o finanţare corectă a sistemului în sine”.
Situația este calificată de semnatarii scrisorii ca fiind deja una dramatică, iar în cazul în care se va ajunge la o plafonare a achiziţiilor în spitale în cadrul programelor naţionale curative şi a celor cost-volum, sistemul se va confrunta cu încă o criză, care se va răsfrânge în mod negativ asupra pacienților care se află pe listele de așteptare pentru tratament.
În aceste condiții, pacienții cronici au anunțat autoritățile că vor face o nouă sesizare la Comisia Europeană cu privire la situația dramatică a pacienților români. „Bolile cronice nu se tratează de politicieni cu promisiuni şi amânări”, ci de medicii specialişti cu medicamente recomandate şi administrate la timp pacienţilor. Vom informa, conform obiceiului instituit în ţara noastră, Comisia Europeană despre drama pacienţilor din România, dar şi pe preşedintele acesteia, dl. Jean-Claude Juncker”, se mai arată în scrisoarea deschisă a APCR.
