„Ținutul Buzăului”: Obiective turistice unice, sănătate curată și mulți oameni frumoși…

 Așezările rupestre de la Aluniș, Muzeul Chihlimbarului de la Colți Vlcanii Noroioși, Mănăstirea Ciolanu sau Casa Timpului de la Valea Salciei și simplitatea și curățenia oamenilor de pe Valea Buzăului i-au „atins” sufletul ministrului Intotero.

 

Aflată în vizită de lucru în județul Buzău, Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a profitat de ocazie și a făcut turul câtorva dintre atracțiile turistice din Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului”, pe teritoriul căruia se regăsesc elemente de interes geologic, ecologic, arheologic, istoric şi cultural din 18 comune. Este o zonă rurală cu multe comori ascunse, povești, istorii sau legende care ajută turistul să descopere aceste locuri unde a luat naștere o cultură unică, încă vie, care poartă tradiții și stiluri de viață ancestrale până în zilele noastre. Sunt încă multe sate tradiționale, sunt încă oameni care locuiesc în mijlocul pădurii, dar aproape toți trăiesc în armonie cu natura, folosind și prezervând potențialul acesteia prin tehnici vechi ce pot fi dscoperite „pe viu” sau cu ajutorul tehnicilor interactive din muzee.

Frumusețea și unicitatea locurilor vizitate, amplificate de coloritul spectaculos al toamnei, oamenii întâlniți pe aceste meleaguri și legendele care însoțesc fiecare dintre „minunile” ce se lasă descoperite și admirate în aceste zone i-au „atins” sufletul ministrului, care a postat pe contul său de socializare impresii și imagini edificatoare, invitându-și prietenii și admiratorii să viziteze Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului”.

 

Vulcanii Noroioși

 

După ce a vizitat Centrul rezidențial pentru copii „Sfânta Maria” din Sătuc, Berca, administrat de Asociația Ortodoxă Filantropia, Natalia Intotero a valorificat oportunitatea de a explora obiectivele turistice din „Ținutul Buzăului”, afalte în apropiere. Vulcanii Noroioși se regăsesc în mai multe locuri din zonă. Unii dintre aceștia dau naștere lavelor de noroi, alții generează mici explozii, complet inofensive, dar care imită la o scară mică erupțiile vulcanilor din Hawaii sau a lui Stromboli, dar partea cea mai bună este că, fie că-i vorba de conuri sau de caldere, ori de vulcani mari sau de vulcani liliputani, erupțiile pot fi văzute de orice vizitator, în perfectă siguranță „atât timp cât nu este trezit balaurul” din legendele despre „fierbători”.

„La 30 de km de Buzău, în comuna Berca, se află Vulcanii Noroioși, singurii de acest gen din Europa, fiind unici prin dimensiunile lor reduse și prin modul în care au fost formați. Descoperiți în 1867 de un francez care căuta petrol, Vulcanii Noroioși au fost declarați în 1924 rezervație naturală și atrag, an de an, un număr mare de turiști din lumea întreagă. Legenda locului spune că aici sălășluiește un balaur imens, care în vremuri de demult distrugea recoltele și casele țăranilor și scuipa flacări peste păduri și câmpii, pârjolindu-le. S-a ascuns sub pământ după ce a fost confruntat de un flăcău voinic, pe nume Arbanașu, care a reușit să îi reteze câteva din cele 7 capete. Vă invit să vizitați și dumneavoastră această minune a naturii din județul Buzău și să vă bucurați de peisajul mirific!”, îndeamnă ministrului.

Muzeul Chihlimbarului de la Colți

 

Muzeul Chihlimbarului, unic în țară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar, este găzduit într-o clădire ridicată în 1973, în stilul arhitectonic specific zonei, iar din 2020 este reabilitată și dotată cu un concept expozițional modern. În cele 5 săli expoziționale, publicul poate admira colecția de chihlimbar: pepite de diferite dimensiuni, bijuterii (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele etc.), unelte de extracție și de prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop). Muzeul dispune de vitrină smart cu ecran touch, care permite vizitatorului să exploreze în detaliu obiectele pe care le conține; vitrine automatizate, cu display-uri LCD sincronizate și sistem de iluminat inteligent care ghidează discret traseul vizitatorului; mobilier live 3D edge; monitor touchscreen care permite accesul la informații turistice și istorice legate de ansamblul monumentelor rupestre din zonă, iar experiența vizitatorului este augmentată printr-o ambianță sonoră și prin filme de arhivă care ilustrează modalitățile de extragere și prelucrare a chihlimbarului surprinse pe peliculă în 1934.

,,Singura colecție de chihlimbar din țară se află în comuna buzoiană Colți, unde în urma cu 43 de ani a fost înființat Muzeul Chihlimbarului. Chihlimbarul de la Colți (romanit, cu o vechime de 40 – 60 milioane de ani) se găsește în 160 de culori, motiv pentru care este considerat cel mai valoros din lume. Dacă veți vizita muzeul de la Colți veți găsi aici şi exponate arheologice, documente, fotografii, unelte, pepite de chihlimbar de diferite dimensiuni, bijuterii care ilustrează activitatea de prospectare, exploatare şi prelucrare a ambrei de-a lungul timpului”, spune Intotero.

Ansamblul rupestru de la Aluniș

 

Evident, nu putea fi ratat Ansamblul rupestru de la Aluniș, unde pasionații de istorie și de mistere nedeslușite pot descoperi în Ținutul Buzăului pietrele risipite prin pădure, semnele ciudate, desene și inscripții în chirilic și într-un alfabet nedescifrat de pe versanții munților, dar și spectaculoasele așezăminte sculptate în piatră de o populație misterioasă, în antichitatea târzie, și locuite mai târziu de călugării creștini. Peste 20 de așezări rupestre au fost documentate până în prezent în această zonă, însă multe altele stau ascunse în sălbăticia munților, spun istoricii.

,,În 1274, la Aluniș, trăiau doi ciobani, Vlad și Simion. Legenda spune că într-o noapte unul dintre cei doi păstori ar fi auzit un glas în timpul somnului care îl îndemna să sape în stâncă pentru că va găsi o icoană a Sfintei Fecioare Maria. Acesta a făcut întocmai, a găsit icoana și cu ajutorul celuilalt cioban și a localnicilor ar fi săpat biserica în stâncă. Astăzi, aceasta este cea mai veche biserică rupestră din România, în care se mai slujește și unica biserică din Europa cu altarul în stâncă. Ansamblul rupestru de la Aluniş-Nucu-Bozioru, din judeţul Buzău, este considerat de unii leagănul creştinătăţii din România și numit de alţii Athosul românesc. Am vizitat astăzi această locație minunată și am rămas impresionată de frumusețea locului, de liniște, de apropierea de Divinitate pe care am simțit-o”, a notat Natalia Intotero pe contul său de spcializare, după vizitarea așezărilor rupestre, îndemnând turiștii să viziteze aceste locuri unice.

Mănăstirea Ciolanu

 

Mănăstirea Ciolanu, cea mai importantă mănăstire de călugări din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, a fost înființată în secolul al XVI-lea, pe locul unei sihăstrii mai vechi, pe culmea Dealului Ciolanu care a dat și numele mănăstirii. În imediata apropiere se află Tabăra de Sculptură în aer liber de la Măgura, iar după circa 30 de minute prin pădurea care începe în spatele sculpturilor se ajunge la Schitul Cetățuia, o mică vatră de sihăstrie, datând probabil din secolul al XVIII-lea, a cărei biserică veche a fost ridicată (1857-1865) de călugărul Iosif, de la Mănăstirea Ciolanu, împreună cu alţi câţiva monahi, ajutat de către episcopul Filotei al Buzăului şi de creştini binefăcători.

„Pe versantul sudic al dealului Ciolanu, către pârâul Nișcov, în comuna buzoiană Tisău, se află Mânăstirea Ciolanu, atestată documentar la 1600. Astăzi, aici trăiesc 10 călugări coordonați de harnicul protosinghel Veniamin Anghel, starețul mănăstirii, viața de obște în acest lăcaș fiind neîntreruptă încă din 1767. Mănăstirea are două biserici, situate la o distanță de 100 de metri între ele și un altar de vară. Tot aici poate fi vizitat și un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tătărescu prin anul 1886, obiecte de cult și veșminte religioase. Un loc minunat, în care te simți aproape de Dumnezeu. Un loc în care credința, speranța și bunătatea sunt nelipsite. Un loc pe care trebuie sa îl descoperiți dacă ajungeți în #tinutulBuzăului”, este descrierea Nataliei Intotero.

Legende și istorii

 

Biserica veche a Mănăstirii Ciolanu, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, datează din 1589-1590 şi a fost ctitorită de Doamna Neaga (soţia voievodului muntean Mihnea al II-lea), care în timpul unei invazii s-ar fi refugiat aici împreună cu cei cinci copii ai săi. Unul dintre copii a murit, iar în amintirea lui, Doamna Neaga a ridicat pentru monahi o bisericuţă cu un zid foarte solid, împrejmuită cu un alt zid, asemenea unei cetăţi. De-a lungul timpului, biserica a fost reparată (1764), iar după incendiul din 1854 a fost rezidită. În cimitirul Bisericii „Sf. Gheorghe” se găseşte mormântul marelui pitar Nicolae Teodorescu, întemeietorul Şcolii de Zugravi de la Buzău şi unchiul lui Gheorghe Tattarescu.

Biserica mare a Mănăstirii Ciolanu, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a fost ctitorită de episcopul Chesarie al Buzăului, în anul 1828. De atunci şi până la faimosul Decret 200, din 1959, obştea de aici a numărat între 80 și 100 de vieţuitori între care Varlaam Protosinghelul, marele compozitor de muzică psaltică, mort în 1849, Gherontie Schimonahul (d.1952), care a cules nenumărate manuscrise cu texte patristice şi a tradus texte filocalice, înaintea părintelui Stăniloae, părintele Dometie Manolache, buzoian de loc, cel care prin râvna lui a reînviat Mănăstirea Râmeţ din Ardeal, precum și părintele duhovnic Evghenie, care a însufleţit duhovniceşte obştea Mănăstirii Ciolanu timp de 66 de ani. Tot aici este amenajat un muzeu cu exponate din secolele XVIII-XIX.

„Casa Timpului” din Valea Salciei

 

La Valea Salciei, localitate atestată documentar în secolul al XVII-lea, o clădire veche în care cândva a funcționat Dispensarul medical și care ajunsese aproape o ruină, a fost reabilitată de autorități și transformată în „cel mai nou muzeu al județului Buzău”, în 2020. L-au numit sugestiv „Casa Timpului” și au reconstituit, în cele trei camere, interioare ale caselor țărănești: una cu unelte tradiţionale, alta reproduce un dormitor din vechile locuinţe tradiţionale, iar o a treia este copia unei camere de zi. Au fost expuse în muzeu costume populare (cele mai vechi exponate sunt două ii mocănești de la 1800, cusute pe pânză țesută în casă cu fire colorate cu plante), carpete ţesute, preşuri, perdele brodate, haine preoțești, o evanghelie veche şi alte articole de interior. Nu lipsesc lada de zestre, vârtelnița, roata de tors sau putineiul de făcut unt şi alte obiecte vechi de sute de ani, pe care localnicii le-au donat muzeului satului, pentru a crea o punte peste timp între generații.

„Casa Timpului reprezintă cel mai nou muzeul al județului Buzău și se afla în comuna Valea Salciei. (….) Muzeul își merită pe deplin numele: odată intrat în căsuța cocheta de lemn, te întorci parcă în timp, pe vremea bunicilor și străbunicilor”, spune, nostalgic, Natalia Intotero.

Oameni frumoși

 

Ministrul Familiei a vrut să vadă și cum trăiesc și cum se descurcă localnicii din Valea Salciei. „Dincolo de «Casa Timpului» e o comunitate mică, dar muncitoare, care trăiește într-un peisaj a cărui frumusețe este fascinantă. În comună există o mică fabrică de preparate din lapte, la școală încă mai sunt 46 de elevi, iar alți 15 prichindei sunt înscriși la grădiniță. Un loc binecuvântat de Dumnezeu, pe care vă îndemn să îl vizitați”, a scris Natalia Intotero pe contul său de socializare.

Și, spre exemplificare, a descris vizita la o familie de gospodari unde i-a găsit pe Alexandra, Denisa și David – „trei copii minunați care trăiesc în tărâmul de vis” de aici, care au impresionat-o. „I-am vizitat cu bucurie, însoțită de echipa mea și avându-l drept ghid pe viceprimarul comunei, domnul Dorin Gavrilă. La schimb am primit multe îmbrățișari, o vizită la animalele din curte și pâine de casă cu brânză proaspătă, curată. Denisa își dorește să fie bucătăreasă, Alexandra croitoreasă, iar David cioban. Au vise simple, inocente, dar în care cred cu toată inima. Sunt încurajați de părinți, care îi cresc cu toată dragostea lor și cu credință în Dumnezeu”, a concluzionat Intotero.

Puțină politică și ceva campanie electorală…

 

Politician mai înainte de a fi ministru, Natalia Intotero a profitat și pentru a se întâlni cu colegii săi din PSD Buzău și Râmnicu Sărat, pe care i-a lăudat și i-a felicitat pentru „implicare” și le-a urat „mult succes în anul electoral care urmează!”

La Organizația Municipală a PSD Buzău, Intotero spune că a găsit „colegi extrem de muncitori și de uniți, tocmai de aceea au mereu rezultate extraordinare”, iar celor prezenți le-a vorbit despre „proiectele derulate de minister, precum programele guvernamentale de creditare Family Start și Student Invest, programul național social pentru creșterea natalității, proiectele pentru tineret, dar și despre campaniile de informare ale tinerilor instituționalizați și proiectul prin care mii de astfel de tineri din toată tara au beneficiat de un week-end într-o zona turistică din România”.

Cuvinte de laudă a avut și pentru Organizația municipală PSD Râmnicu Sărat, „formată din oameni de ispravă, adevărați gospodari care-și iubesc comunitatea, dar mai ales oameni care au dobândit, și sunt convinsă că vor obține și anul viitor, rezultate foarte bune la alegeri”, și pentru primarul social-democrat Sorin Cîrjan, care „face performanță și în politică și în administrație”.