Tratamentele romanilor in strainatate, intre Directiva Europeana si posibilitatile de decontare ale CNAS
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a transmis de la Bruxelles ca, cel tarziu la inceputul saptamanii viitoare, actul normativ care transpune in legislatia romaneasca Directiva Europeana, va fi adoptat de Guvern.
Pana la sfarsitul acestui an, in legislatia romaneasca va fi transpusa Directiva privind drepturile pacientilor transfrontalieri, act normativ adoptat de Parlamentul European, conform caruia cetatenii europeni, indiferent de tarile de origine, au dreptul de a se trata in UE si dreptul de a li se rambursa costurile aferente.
Acestea sunt asigurarile pe care le-a dat ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, dupa primele intalniri cu oficiali europeni, pe care le-a avut la reuniunea Consiliului pentru Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Protectia Consumatorului de la Bruxelles. Prezent aici pentru a participa la lucrarile din sectiunea „Sanatate”, ministrul a facut ieri, o prima declaratie referitoare la implementarea in cel mai scurt timp a Directivei privind drepturile pacientilor transfrontalieri in legislatia romaneasca. Anuntul a fost facut dupa o intrevedere cu comisarul european pentru sanatate, Tonio Borg. pe care Nicolaescu a avut-o impreuna cu ceilalti ministrii ai sanatatii prezenti la reuniune.
Cu aceasta ocazie, comisarul european a mentionat ca in ceea ce priveste transpunerea Directivei privind drepturile pacientilor in cadrul asistentei medicale transfrontaliere, sase state au notificat o transpunere completa, iar sapte state, o transpunere partiala, Romania facand parte din cea de-a doua categorie. In aceste conditii, ministrul roman al Sanatatii a anuntat ca transpunerea directivei in legislatia romaneasca va fi urgentata si ca, cel mai tarziu la inceputul saptamanii viitoare, Guvernul va adopta o ordonanta de Urgenta in acest sens.
„Romania este in faza in care ori miercuri, daca nu lunea viitoare, in urmatoarele doua sedinte de Guvern, va adopta o ordonanta de urgenta privind transpunerea integrala a Directivei europene. Dupa aceea, sigur, va trebuie sa venim cu actele normative subsecvente, astfel incat colegii mei care se ocupa de relatiile cu UE sa poata sa aiba cadrul normativ integral pentru a notifica complet transpunerea directivei”, a declarat marti, la Bruxelles, Eugen Nicolaescu.
La acest moment, proiectul ordonantei de urgenta exista, avand prevazute doua directive majore, una referitoare la partea de servicii transfrontaliere, cealalta cu referire la mai multe reglementari in domeniul farmacovigilentei. Proiectul este in dezbatere publica, aflandu-se in acelasi timp in avizare la toate celelalte institutii ale administratiei de stat care trebuie sa-si dea un punct de vedere.
Nicolaescu a mai afirmat ca spera ca pana astazi sa fi fost obtinute toate aceste avize pentru ca documentul sa poata intra pe ordinea de zi a sedintei de guvern, in caz contrar, acest lucru urmand sa se intample la inceputul saptamanii viitoare. Se pare ca mai sunt cateva aspecte tehnice de rezolvat, referitoare la criteriile pe care trebuie sa le cunoasca cetatenii cu referire la accesul la aceste servicii, criterii care nu trebuie sa fie discriminatorii.
Exista insa voci care si-au exprimat temerea ca cel putin in domeniile de varf ale medicinei, Romania va inregistra o avalansa de straini care vor veni sa se trateze la noi, costurile fiind incomparabil mai mici, ceea ce ar putea lungi listele de asteptare pentru pacientii romani, prea saraci sa mearga la tratamente in strainatate.
Directiva privind asistenta medicala transfrontaliera a intrat in vigoare pe 25 octombrie 2013 si este aplicabila pe intreg teritoriul UE. In baza ei, in cazul in care se imbolnavesc in timp ce calatoresc intr-un alt stat membru, cetatenii beneficiaza de sistemele de asigurari sociale ale tarilor din care provin.
Cu toate acestea, in cazul asistentei medicale transfrontaliere planificate, statul membru poate cere ca pacientii sa solicite mai intai o autorizatie prealabila, fiind obligat sa acorde autorizatia numai in cazul in care pacientii nu pot fi tratati in tara lor de origine intr-un termen considerat justificat din punct de vedere medical.
In primul rand, cetatenii vor avea dreptul de a alege sa primeasca ingrijiri in sistemul public de sanatate sau in cel privat, oriunde in UE si dreptul de a li se rambursa costul tratamentului.
In al doilea rand, autorizatiile prealabile pentru asistenta medicala transfrontaliera vor deveni mai degraba o exceptie, decat o regula.
Nu in ultimul rand, cetatenii vor avea dreptul sa ia decizii in cunostinta de cauza cu privire la optiunile de tratament. Prin urmare, acestia vor avea dreptul de a primi toate informatiile necesare din partea punctelor de contact nationale, infiintate in baza noii directive.
Directiva mai prevede ca cetatenii UE vor putea primi informatiile corespunzatoare direct din partea furnizorilor de asistenta medicala. Pentru a asigura o mai buna transparenta in ceea ce priveste standardele de calitate si de siguranta in UE, se incurajeaza asistenta reciproca si cooperarea intre statele membre, in special privind interoperabilitatea instrumentelor de e-sanatate si utilizarea de evaluari a tehnologiei medicale.
De asemenea, directiva faciliteaza recunoasterea retetelor medicale in toate statele membre si mai prevede dezvoltarea unor retele europene de referinta, pentru a incuraja punerea in comun a cunostintelor si pentru o utilizare cat mai eficienta a resurselor in asistenta medicala ultraspecializata, de exemplu in diagnosticarea si tratarea bolilor rare.
Anual, romanii cheltuiesc peste 15 milioane de euro pe tratamente in strainatate, sumele fiind in crestere de la an la an, pe masura ce scade increderea pacientilor in sistemul sanitar romanesc.
La ora actuala, statul roman datoreaza clinicilor din strainatate care au oferit servicii medicale unor romani, 168 de milioane de euro, dupa cum a recunoscut chiar Cristian Busoi, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).
