Tuberculoza se vindecă! Rezistența la antibiotice și poluarea scad însă eficiența tratamentelor

Este semnalul de alarmă tras de medici și autorități, în cadrul unei conferințe organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, în contextul creșterii incidenței tuberculozei, în ultimii ani. 

 

În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) organizeză Ziua Mondială a Tuberculozei pe 24 martie, pentru a atrage atenția asupra nevoii de acțiuni multisectoriale în vederea reducerii impactului pe care îl are tuberculoza atât la nivel individual, cât și la nivelul societății. Prin tema de anul acesta – „Da! Tuberculoza se vindecă!” – „Yes! We can end TB!“, se evidenţiază importanţa întăririi acţiunilor de prevenţie, diagnostic şi tratament, în lupta împotriva tuberculozei.

La nivel global, aproximativ un sfert din populaţie este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, iar 2% dintre cazurile înregistrate sunt în regiunea europeană. Potrivit OMS, 10,6 milioane de oameni s-au îmbolnăvit, iar 1,3 milioane au murit de tuberculoză în anul 2022.

Cu toate acestea, tuberculoza, o boală contagioasă care se transmite prin strănut, tuse sau salivă, este o afecțiune prevenibilă și vindecabilă, astfel că prin eforturile de combatere a acesteia la nivel global, aproximativ 75 de milioane de vieți au fost salvate, începând cu anul 2000, până în prezent.

 

Covid-19 și conflictele armate, piedici în combaterea tuberculozei

 

Deși doar 10% dintre persoanele infectate cu Mycobacterium tuberculosis dezvoltă boala, evenimentele din ultimii ani (pandemia COVID-19, conflictele din Europa, Africa și Estul Mijlociu) au accentuat inechitățile socio-economice și au împiedicat depistarea tuberculozei, fapt ce a periclitat progresele realizate în anii anteriori, determinând o creștere a numărului de îmbolnăviri și decese de tuberculoză, pentru prima dată în ultimul deceniu.

Potrivit unui Raport OMS, din octombrie 2023, riscul de îmbolnăvire s-a amplificat semnificativ, mai ales în cazul persoanelor cu deficienţe imunologice, o categorie aparte de risc ridicat fiind pacienţii infectaţi cu HIV, atrage atenția OMS.

În acest context, deși OMS şi-a stabilit ca obiectiv, în cadrul „Strategiei pentru eliminarea tuberculozei”, reducerea deceselor cauzate de TB cu 35% din 2015 până în 2020, procentul a fost doar de 5,9% între 2015 şi 2021. Se dorește eliminarea tuberculozei, până în 2035, iar printre priotitățile pe care trebuie să și le asume statele, se numără se numără reducerea morbidității și mortalității tuberculozei, prin menținerea unor rate adecvate de detectare și succes al tratamentului.

 

Tuberculoza, problemă importantă de sănătate publică 

 

În România, cu toate că în ultimele două decenii s-a înregistrat o reducere importantă a cazurilor de tuberculoză, această boală continuă să reprezinte o problemă importantă de sănătate publică, atât prin rata mare de cazuri notificate, cât și prin provocările întâmpinate în demersul de a asigura un răspuns medico-psiho-social integrat la nevoile multidimensionale ale pacienților cu tuberculoză.

În contextul creșterii numărului de îmbolnăviri, „tuberculoza rămâne un subiect de sănătate publică pe agenda României şi, chiar dacă după o perioadă de scădere constantă începând cu anul 2004 a incidenţei tuberculozei, când eram pe la 140 (de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori), dacă nu mă înşel, şi am ajuns undeva în jur de 50 (de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori) în ultimii ani, numărul de cazuri creşte. Sigur, acestea sunt valorile, creşterea este lentă, dar sunt convins că acest lucru este şi ca urmare a pandemiei care a dus la reducerea activităţilor legate de diagnosticul tuberculozei şi este rebound, care nu este neobişnuit, mai ales că nu este o creştere dramatică”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferința de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, cu prilejul Zilei Mondiale a Tuberculozei.

 

Incidență accentuată în România, inclusiv în rândul copiilor 

 

Peste 30.000 de români suferă de TBC, potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ministrul Rafila a subliniat că incidenţa tuberculozei în România este mult mai mare decât în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană (de peste 5 ori mai mare față de media UE) şi afectează comunităţile defavorizate.

Anul 2023 a fost al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România. Rata incidenţei tuberculozei a fost, în anul 2023, de 48/100.000 de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021. S-au înregistrat 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii, în creștere cu peste 700 de pacienți (8.824 de cazuri, din care 327 copii în 2022), a informat, vineri, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Judeţele cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori. La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.

Cea mai mare incidență a tuberculozei depistată la copii s-a înregistrat în județul Teleorman, cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, urmat de Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor. Judeţul cu incidenţă zero la copii este judeţul Alba, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în Botoşani, Sălaj şi Covasna.

 

Tuberculoza multidrog rezistentă, o problemă sensibilă

 

Deși tuberculoza este o boală infecțioasă prevenibilă și perfect curabilă, rezistența la antibiotice scade eficiența tratamentelor, doar 7 din 10 cazuri putând fi vindecate cu medicamente de primă linie, este semnalul de alarmă tras de medici.

Problema tuberculozei multidrogrezistentă, care preocupă deopotrivă autorităţile din România, OMS, Comisia Europeană, „rămâne o problemă sensibilă şi facem tot ceea ce ţine de noi ca să asigurăm o medicaţie şi complianţa la tratament a pacienţilor”, a punctat ministrul Sănătăţii.

„O să vedem, în anii următori, dar, în mod evident, ţinând cont de cifrele care sunt în România, care sunt mult mai mari decât în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană – în jurul valorii de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori, reprezintă o provocare în continuare şi de multe ori afectează comunităţile defavorizate, pentru că aceasta nu este o noutate, întotdeauna există un determinism socio-economic al tuberculozei”, a explicat ministrul Sănătăţii.

 

Poluarea aerului, o problemă în plus 

 

Ministrul Rafila a mai spus că, în prezent, se observă și „o suprapunere a situaţiei legate de poluare cu harta incidenţei tuberculozei din România unde valorile ridicate ale prezenţei particulelor cu dimensiune mică sub 2,5 nanometri în aerul inspirat coincid şi cu zonele unde incidenţa tuberculozei este mult mai mare”.

„În contextul zilei mondiale care marchează Lupta Împotriva Tuberculozei este important să evaluăm și care sunt măsurile necesare pentru a reduce impactul acestei boli. Este știut că imunitatea scăzută, alcoolism, infecția HIV, stresul, favorizează riscul de a dezvolta tuberculoză. Ce rol are poluarea aerului în relația cu infecția TB? Poluarea aerului poate influența sănătatea plămânilor în diverse moduri, studiul efectuat în România indică faptul că există o legătură între nivelul de PM2,5 și tuberculoză, prin mai multe mecanisme. Evaluarea riscului de infectare cu bacilul Koch din perspectiva calității aerului și nu numai a factorilor predispozanți legați de condițiile socio-economice creează o perspectivă diferită asupra nevoilor pe care trebuie să le adoptam în lupta împotriva tuberculozei”, consideră dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București.

 

Ce trebuie făcut în continuare? 

 

În contextul în care morbiditatea și mortalitatea prin tuberculoză sunt influențate de determinanții sociali complecși ai sănătății (condiţiile precare de viaţă şi de muncă, sărăcia, subnutriţia, condițiile de locuit, riscurile comportamentale), „este esențial ca abordările de control al tuberculozei să continue să vizeze asigurarea accesului gratuit la testare și, după caz, la tratament, precum și susținerea psiho-socială a pacientului până la finalizarea tratamentului, astfel încăt să se reducă riscul reprezentat de apariția formei de tuberculoză rezistentă la medicamente (MDR), printr-o colaborare multisectorială puternică și printr-un angajament politic ferm la cel mai înalt nivel”, a subliniat dr. Florin Mihălțan.

Potrivit specialiștilor Institutului „Marius Nasta”, „persoanele diagnosticate cu tuberculoză trebuie să urmeze un regim strict de tratament, care implică adesea utilizarea de medicamente timp îndelungat”, dar „poluarea și rezistența la antibiotice pot afecta eficacitatea tratamentului, interferând cu absorbţia medicamentelor în organism sau sporind riscul de complicaţii”.

 

Prevenția și diagnosticarea precoce 

 

Ministrul Sănătăţii a salutat faptul că în ultimii ani au fost realizate programe de screening şi s-au dotat laboratoarele cu echipamente de detecţie rapidă și a subliniat că reducerea sărăciei, prin programe guvernamentale, concomitent cu amplificarea acțiunilor de prevenție și de depistare precoce vor reduce incidența tuberculozei.

„M-aş bucura să fim contemporani cu momentul când şi în România incidenţa tuberculozei va fi cu un singur digit şi nu cu doi, adică să ajungem la sub 10. Este un obiectiv ambiţios, cred că este posibil, dar lucrul acesta poate fi realizat în condiţiile unei reduceri a decalajelor în ceea ce priveşte sărăcia în România, lucru posibil nu numai prin măsuri economice, dar şi prin stimularea accesului la servicii de sănătate, pe de o parte, şi, nu în ultimul rând, eu cred că asta este în primul rând – accesul la educaţie şi dezvoltarea învăţământului în România. O populaţie educată este o populaţie care poate să adopte un stil de viaţă şi măsuri preventive, care, cu siguranţă, pot să reducă şi tuberculoza la valori care să nu mai reprezinte o problemă de sănătate publică”, a susţinut ministrul Rafila.

 

Speranțe pentru viitor

 

Cea mai mortală boală infecţioasă din lume, tuberculoza (TBC sau TB), ucide peste un milion de oameni în fiecare an. Oamenii de ştiinţă spun că sunt în pragul dezvoltării unui test de sânge care ar putea identifica persoanele care răspândesc boala, fără să ştie.

Cercetătorii de la Universitatea britanică din Southampton au identificat un grup de markeri biologici care se regăsesc la niveluri ridicate în rândul pacienţilor infecţioşi. Studiul, realizat împreună cu experţi de la Universitatea din Cape Town, Africa de Sud, şi de la Universitatea Cayetano Heredia din Lima, Peru, a folosit o nouă tehnică cu ajutorul căreia au identificat un set de şase proteine care sunt foarte precise în identificarea TBC.

Dr. Hannah Schiff, expert în probleme respiratorii la Southampton, autor principal al studiului, publicat joi, în Journal of Clinical Investigation Insight, a declarat că, dacă va fi produs cu succes, acest test ar putea ajuta la identificarea celor aproximativ trei milioane de cazuri care au fost omise anul trecut, majoritatea în ţările în curs de dezvoltare. Rezultatul ar putea duce la o alternativă de diagnosticare a tuberculozei – un test simplu care detectează proteinele din sânge ale căror niveluri diferă între persoanele cu TB, persoanele sănătoase şi cele care suferă de alte boli respiratorii.