Aproape 100.000 de români, testați pentru tuberculoză într-un proiect implementat de Institutul „Marius Nasta”

Bilanțul celui mai amplu proiect implementat în ultimii 5 ani de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, a fost prezentat într-o conferință de presă organizată la sediul unității medicale.

 

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, din București, șef lucr. Beatrice Mahler, a anunțat în deschiderea conferinței dedicată închiderii proiectului „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente”, că această săptămână are o dublă semnificație pentru unitatea medicală, deoarece „dacă profesorul Marius Nasta (care și-a dedicat întreaga viață cercetării și îngrijirii bolnavilor de tuberculoză -n.r.)ar fi fost printre noi, luni (4 decembrie – n.r.), l-am fi sărbătorit la împlinirea a 133 de ani”.

Dr. Mahler a precizat că proiectul implementat de Institut a beneficiat de sprijinul și finanțarea Ministerului Sănătății și al Ministerului Fondurilor Europene, dar și de sprijinul OMS și este „cel mai amplu proiect de screening, diagnostic și tratament precoce al tuberculozei desfășurat în România în ultimii cinci ani”.

În cadrul acestui proiect, 94.028 de persoane au beneficiat de serviciile oferite de echipa de screening al tuberculozei, care s-a deplasat în toate cele 41 de județe din țară cu ajutorul a 4 caravane mobile de radiologie și analize conexe pentru depistarea precoce a tuberculozei.

 

Prezent la eveniment, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ținut să sublinieze că în contextul în care alte proiecte de screening „nu prea au avut succes” în România, în special din cauza lipsei de înțelegere și informare a populației referitor la screening și prevenție, proiectul se screening pentru tuberculoză (TB) implementat de Institutul Marius Nasta a fost „oarecum inedit” prin succesul obținut.

„Prevenția trebuie să o înțelegi, trebuie să o simți, astfel încât să te duci să te testezi, să faci o investigație care ar putea să ducă la diagnosticul precoce al unei afecțiuni. Mă bucur că programul acesta de screening al tuberculozei, în grupurile vulnerabile, mai ales în mediul rural, dar și în alte zone -penitenciarele, utilizatorii de droguri intravenoase, persoanele fără adăpost – a avut succes, iar indicatorii stabiliți inițial au fost depășiți cu cel puțin 20%. Obiectivul a avut ca țintă 75.000 de persoane investigate și s-au realizat peste 94.000. Este, deci, o mare diferență, care este de apreciat și mulțumesc celor care s-au ocupat de acest program și partenerilor din zona organizațiilor neguvernamentale care au contribuit la reușita acestui proiect”, a declarat Alexandru Rafila.

 

În completare, Paula Rusu, jurnalist, blogger, fostă pacientă cu tuberculoză, ambasador internațional al luptei împotriva acestei maladii, implicată în proiectul derulat de Institutul „Marius Nasta” și moderator al evenimentului, a precizat că profesorul Alexandru Rafila este „un susținător de cursă lungă al pacientului cu tuberculoză”. Ea a povestit că în perioada în care acesta nu era ministru, a fost unul dintre cei care „ne-a ajutat să deschidem uși încuiate în zona Ministerului Sănătății, a comisiilor de sănătate (din Parlament – n.r.), pentru a modifica legislația în ceea ce privește pacientul cu tuberculoză și pentru a obține finanțarea potrivită pentru tratamentele care nu mai erau finanțate la vremea respectivă din fonduri internaționale”.

Paula a menționat că cifrele rezultate în urma derulării proiectului coordonat de Institutul „Marius Nasta” grăiesc de la sine despre managementul eficient al resurselor și mobilizarea întregii echipe, cât și despre situația reală a tuberculozei în România, iar foarte important este faptul că după ce oamenii au înțeles cât de importantă este sănătatea plămânilor, cererile din comunități au început să vină către acest proiect, în valuri.

 

Conf. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului, a făcut o prezentare detaliată a proiectului, subliniind că punerea lui în aplicare a necesitat o coordonare amplă și o echipă mare, pe toate nivelurile, de la Ministerul Sănătății, INSP, la medicii care coordonează Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control a Tuberculozei (PNPSCT) și cei ai Institutului, la asistenții medicali, asistenții comunitari și organizațiile neguvernamentale, cărora le-a mulțumit.

„Acest proiect de screening este important pentru că aduce în prim-plan o altfel de metodă de detecție a tuberculozei în România, care constă în utilizarea inteligenței artificiale pentru depistarea unui scor de risc privind tuberculoza, urmată de examinarea sputei prin testare genetică, permițând atât identificarea rapidă a cazurilor de tuberculoză cât și depistarea cazurilor de tuberculoză rezistentă. Practic, completează ceea ce s-a făcut prin screeningul pasiv – pacientul se prezintă la medic când are simptome -, cu screenigul activ – mergem noi către pacientul care din diverse motive nu ajunge la medic”, a explicat dr. Beatrice Mahler.

Datele raportate în primele 9 luni ale anului 2023, comparativ cu cele din 2022, evidenţiază o creştere cu 7% a numărului de cazuri de tuberculoză depistate. Au fost identificate 7.276 cazuri de tuberculoză, faţă de 6.747 cazuri în 2022, cu 529 mai multe decât în anul precedent.

 

Proiectul a furnizat, gratuit, servicii de diagnostic al tuberculozei, atât de necesare având în vedere numărul mare de bolnavi de tuberculoză care se tratează anual în România. Tuberculoza se vindecă, dar este esențial să fie depistată din timp pentru a putea fi tratată. 84.503 persoane dintre cele 94.028 evaluate au provenit din zonele rurale ale României cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale, 6.794 persoane private de libertate sau în arest preventiv din sistemul naţional de penitenciare, 1.627 persoane fără adăpost, 1.114 consumatori de droguri injectabile.

„Am observat că avem, în categoriile de risc, o incidență a tuberculozei de cinci ori mai mare față de rata raportată la nivel național. Mai exact, avem 250,83 de cazuri la suta de mii de locuitori. Incidenţa naţională raportată de PNPSCT a fost de 57,1 în 2020, de 39,7 în 2021 și de 46,1 în 2022 – cifre raportate la suta de mii de locuitori, conform recomandărilor OMS. Cele mai îngrijorătoare cifre sunt întâlnite la populația fără adăpost și la persoanele care utilizează droguri injectabile. Rata de incidență pentru populația fără adăpost este de 1.113,76 cazuri la 100.000 de locuitori (de aproape 20 de ori mai mare), iar la consumatorii de droguri injectabile, o incidență de 576,37 (de 10 ori mai mare), a subliniat medicul pneumolog, menționând că evaluarea acestor categorii de persoane s-a realizat doar în Bucureşti și Ilfov.

 

În ceea ce priveşte screening-ul TB din zonele rurale, s-a evidenţiat o rată de detecţie de trei ori mai mare decât incidenţa naţională, adică de 147,64 la suta de mii de locuitori. Persoanele aflate în închisoare au avut o rată mică de detecţie – 44,84 la suta de mii de locuitori, ca urmare a eforturilor PNPSCT şi a iniţiativei anterioare de screening E-DETECT, care au vizat această categorie. Cel mai mare număr de cazuri a fost depistat în regiunea Nord-Est, în vreme ce regiunile Centru şi Vest au înregistrat cele mai puţine cazuri, similar cu rata de incidenţă a tuberculozei în cadrul PNPSCT.

„Tuberculoza este încă o problemă de sănătate publică, iar dacă ne referim la indicatorii fizici, vedem că în 2022, incidența tuberculozei a crescut, atât pentru cazurile noi cât și pentru recidive, datorită acestor măsuri de intensificare de detecție, de la 46,1 la 54,1. Din fericire, numărul de cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă a scăzut la aproape jumătate: în primele 6 luni ale anului 2023 avem 33 de cazuri, iar în aceeași perioadă a anului 2022 erau 52 de cazuri”, a spus dr. Gilda Popescu, coordonator național al PNPSCT, care a felicitat toți factorii implicați și toți profesioniștii care au contribuit la succesul acestui proiect.

 

Ministrul Sănătății a subliniat că accesul la terapie pentru pacienţii cu tuberculoză multidrog rezistentă este esenţial, iar strategiile sectoriale „în câteva domenii cheie – tuberculoză, HIV-SIDA şi Strategia naţională de vaccinare, reprezintă priorităţi ale Ministerului Sănătăţii și ale Guvernului României. Lucrăm pentru ca ele să devină realitate. Accesul la terapie, inclusiv la medicaţie de linia a doua şi linia treia, pentru pacienţii cu tuberculoză multidrog rezistentă, este esenţial şi încercăm să asigurăm toate resursele”, a precizat Alexandru Rafila.

„Suntem acum într-un proces de schimbare a paradigmei – trecem de la asistenţa medicală şi tratamentul extensiv prin spitalizare continuă la tratarea în ambulatoriu. Aşa se întâmplă peste tot. Sunt rezultate foarte bune – reducerea incidenţei cazurilor noi de tuberculoză sau a recăderilor este evidentă şi în România. În momentul de faţă putem să facem un diagnostic corect pentru pacienţii de tuberculoză şi cifrele pe care le avem sunt apropiate de adevăr”, a mai spus ministrul.

 

Directorul general al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), dr. Simona Pârvu, a subliniat că tuberculoza „este în continuare o problemă importantă de sănătate publică, prin rata mare de notificare și valoarea mare a incidenței, comparativ cu alte state europene”, dar a evidențiat că în ultimii ani s-au făcut progrese foarte importante în prevenirea și controlul tuberculozei.

Subliniind rezultatele excepționale obținute în urma implementării proiectului Institutului Marius Nasta, directorul INSP a menționat că acestea au fost completate „printr-un proiect finanțat de Fondul Global, accesat de Ministerul Sănătății, împreună cu INSP și Fundația Romanian Angel Appeal a fost elaborată Strategia privind controlul tuberculozei 2022-2030 și s-a implementat un model-pilot de tratament exclusiv în ambulatoriu, care a început în dispensarele din București și a fost extins ulterior în mai multe județe, intenția fiind de a fi preluat la nivel național. De asemenea, a fost modificat cadrul legislativ prin care se asigură alocațiile de hrană pentru pacienții cu tuberculoză tratați în ambulator, s-au finanțat servicii de suport pentru persoanele vulnerabile și s-au făcut achiziții importante de echipamente și medicamente pentru pacienții cu tuberculoză multidrog rezistentă”, a precizat dr. Simona Pârvu, amintind și că după izbucnirea conflictului din Ucraina s-au desfășurat intervenții de depistare activă a tuberculozei în 11 județe.

 

În cadrul Proiectului implementat de Institutul Marius Nasta, 60 de medici specialiști au citit zeci de mii de radiografii.

Prof. dr Roxana Nemeș, președinte Societatea Română de Pneumologie, a transmis că medicii pneumologi români „sunt o forță și au dovedit în toată această perioadă grea prin care am trecut (a pandemiei -n.r.) că am scos la capăt lucruri grele din punctul de vedere al gestionării pacienților, o resursă umană care reprezintă o echipă fantastică la nivel național, care a susținut acest proiect extraordinar de screening, dar face această activitate zi de zi, prin munca lor de depistare precoce a tuturor afecțiunilor respiratorii și bineînțeles, un pacient suspect de tuberculoză este prezent în fiecare zi printre noi, indiferent unde am fi. Acest lucru nu trebuie uitat niciodată și este de datoria noastră, a tuturor, ca medici pneumologi, să ajutăm în depistarea precoce, în tratament, în monitorizarea acestor pacienți, alături de asistenții medicali fără de care nu am putea să ne desfășurăm această activitate”, a spus dr. Nemeș, care le-a mulțumit tuturor celor care sunt alături de medicii pneumologi și a felicitat echipa care a contribuit la derularea proiectului Institutului Marius Nasta.

 

Prof. dr. Florin Mihălțan, șeful catedrei de Pneumologie de la UMF „Carol Davila”, implicat în proiect, a subliniat că „acest proiect este important pentru că acoperă ceea ce se întâmplă în pneumologia românească la ora actuală. După 1990 s-a constatat că tuberculoza în formele ușoare și moderate se poate trata în ambulatoriu, dar am descoperit și o altă fațetă a tuberculozei care necesită internare și care este de obicei apanajul persoanelor subeducate, cu venituri mici și care din nefericire au o multitudine de comorbidități și o multitudine de dependențe. Și când spun dependențe mă refer la ceea ce noi vedem în institut în fiecare zi, în fiecare gardă, un pacient cu tuberculoză are și hepatită C sau HIV, este dependent de droguri ori are o non-complianță «dictată» de alte tipuri de dependențe și care este foarte greu de stăpânit din punct de vedere terapeutic. Ori, pe aceste grupuri de persoane s-a axat acest proiect și, poate că va deschide drumul spre un alt proiect, în care pneumologul să aibă și un asistent de adictologie, să aibă o deschidere mutidisciplinară pentru asistarea acestui tip de pacient”, a sugerat dr. Mihălțan.

Medicul a subliniat și faptul că implicarea ONG-urilor în astfel de proiecte a fost extrem de importantă, iar „acest exercițiu ar trebui aprofundat”.

 

As. univ. dr. Carmen Mazilu, președintele OAMGMAMR București, a subliniat implicarea asistenților medicali comunitari în acest proiect și a remarcat că sloganul proiectului – „Împreună pentru viață”, reprezintă tocmai faptul că „împreună”, cei implicați în proiect – medici, asistenți medicali, asistenți comunitari, mediatori sanitari, asistenți sociali, autorități, ONG-uri cu multă experiență -, și-au dat mâna și „au format o echipă mare”, reușind să obțină rezultate extraordinare, iar modelul „de a merge în comunitate și a oferi servicii directe unor comunități, unor oameni care au mai puțin acces direct la serviciile de sănătate pare să aibă mult succes”.

Revenind la asistenții comunitari, reprezentanta OAMGMAMR a atras atenția că „nu sunt foarte mulți în România”, și a menționat că „se fac eforturi pentru educația și formarea lor, pentru specializarea acestora din rândul asistenților medicali generaliști, pentru a putea oferi servicii de sănătate comunitare. Ei sunt foarte importanți în echipa multidisciplinară pentru că, având cunoștințe medicale susținute de un program de formare foarte bun, pot face ceea ce ne dorim cu toții: educație pentru sănătate, screening la nevoie, pot fi membri ai echipelor medicale, a celor de telemedicină etc.”, a punctat Carmen Mazilu.

 

Proiectul a debutat având drept ţintă furnizarea programelor de formare specifică pentru 560 de profesionişti, dar în final, 718 asistenţi sociali, asistenţi medicali comunitari, asistenţi medicali şi mediatori sanitari au beneficiat de aceste servicii de educaţie medicală continuă, aspecte teoretice şi practice care au presupus o curiculă acreditată pe baza metodologiei realizate la nivel naţional. Schimbul de bune practici în domeniul depistării, tratării şi supravegherii tuberculozei s-a realizat în cadrul simpozionului internaţional „Screening-ul tuberculozei şi migraţia în Europa – RoGer” la care au participat 40 de experţi TB din 14 ţări europene.

„Screening TB a implicat eforturile concentrate ale unei echipe formate din peste 200 de persoane, incluzând aproximativ 60 de experți medicali care au oferit sprijin științific. Organizarea și coordonarea logistică au reprezentat provocări semnificative, deoarece proiectul a fost implementat la nivel național, cu multiple activități incluse. Consider că succesul proiectului este demonstrat de depășirea tuturor indicatorilor propuși. În plus, acest proiect a reiterat nevoia activităților destinate sănătății prin intermediul caravanelor mobile”, a declarat Dragoș Dendrino, manager proiect Screening TB România.

 

Atingerea obiectivelor acestui proiect a reprezentat, așadar, un efort comun al unei întregi echipe. „Utilitatea și necesitatea derulării acestui proiect la nivel social este demonstrată prin atingerea și depășirea obiectivelor. Rezultatele obținute arată nevoia populației din zonele rurale privind accesul la servicii medicale de specialitate. Adaptarea serviciilor de diagnostic al tuberculozei la necesitățile reale ale comunității este direcția necesară în acest moment pentru reducerea coerentă și eficientă a tuberculozei. Distribuția neuniformă a cazurilor de tuberculoză pe teritoriul țării, corelată într-o oarecare măsură cu condițiile socio-economice din regiunile de dezvoltare, impun programe de screening adaptate nevoilor reale din teren. Apariția, din păcate, la un nivel tot mai accentuat a unei categorii de pacienți care necesită asistență medicală complexă, și mă refer aici la utilizatorii de droguri, care au un risc crescut de a dezvolta tuberculoză, impune măsuri de management direcționat pentru categorii diferite de risc așa cum reiese și din datele proiectului de screening”, a punctat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

 

Proiectul a fost cofinanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și a beneficiat de sprijinul a șase parteneri: Asociația Română Anti-SIDA, UNOPA, Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Asociația Samusocial, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoza Multi drog-rezistentă, care au avut un rol esențial în informare și educația medicală a populației, care așa cum a subliniat dr. Beatrice Mahler, nu se poate face doar prin mass-media și rețelele sociale, ci „este important să vorbești om cu om și să explici de ce este necesar pentru acea persoană acel consult medical”.

Managerul Institutului Marius Nasta a menționat că Strategia Națională de Control al Tuberculozei conține și o secțiune nouă, care „se referă la importanța comunicării”, un capitol care și-ar dori să fie finanțat corespunzător, pentru că acest proiect a evidențiat că „fără comunicare, toate datele prezentate și efortul tuturor celor implicați în obținerea lor nu ar fi fost posibile”, sublinind importanța comunicării atât de la om la om, cât și interinstituțională și cu mass-media.

„În ciuda dificultăților cu care ne-am confruntat, în special pe durata pandemiei COVID-19, parteneriatul proiectului al cărui lider este Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și-a încheiat misiunea cu succes”, este concluzia conferinței de închidere a proiectului.

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” este cea mai importantă unitate medicală din România specializată în depistarea și tratarea bolilor pulmonare.