Ziua Mondială a Somnului: Somnul este esențial pentru sănătate!

Societatea Română de Pneumologie, Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă, în colaborare cu AREPMF, Societatea de Medicina Muncii şi Societatea Romană de Neurologie, prezintă importanța somnului pentru sănătatea, cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, conferinţa „Somnul este esenţial pentru sănătate”.

 

Somnul și mai ales calitatea acestuia constituie unul dintre principalii factori care influențează sănătatea și calitatea vieții, iar abordarea holistică a tulburărilor de somn conduce la rezultate neașteptat de bune. Din păcate, oamenii nu acordă o prea mare importanță calității somnului și apelează la sepcialiști doar atunci când simptomele și efectele acestor tulburări se accentuează. Datele statistice arată că 8 din 10 adulți din întreaga lume doresc să-și îmbunătățească somnul, dar 60% nu au solicitat un consult medical în acest sens, iar 44% dintre adulții din întreaga lume spun că calitatea somnului lor s-a înrăutățit în ultimii cinci ani.

În contextul Zilei Mondiale a Somnului, marcată anual pe 17 martie, specialiști din cadrul Societății Române de Pneumologie (SRP) – Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă, în colaborare cu AREPMF, Societății de Medicina Muncii şi Societății Romane de Neurologie organizează conferința „Somnul este esențial pentru sănătate”. Specialiștii prezenți la eveniment subliniază importanța și modul în care se poate asigura un somn sănătos, care sunt efectele perturbării acestuia atât pentru individ cât şi pentru societate și cum pot fi abordate sistematic tulburările de somn, prin utilizarea ghidurilor medicale şi serviciile multidsciplinare furnizate în acest sens, cu scopul îmbunătăţirii permanente a calitaţii actului medical şi a calităţii vieţii pacientului.

 

Prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeş, medic primar pneumolog, specialist pediatru și preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, a precizat, într-o conferință de presă organizată cu acest prilej, că „SRP este unul dintre principalii piloni implicaţi în dezvoltarea somnologiei româneşti. Somnul este esenţial pentru sănătate după cum atrage atenţia şi sloganul recomandat de Societatea Mondială a Somnului pentru anul acesta «Sleep is Essential for Health». Este importantă abordarea multidisciplinară a patologiei legate de tulburările respiratorii în timpul somnului”.

Acad. prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, arată că „somnul românilor şi al moldovenilor este extrem de afectat. Într-o anchetă pe aproape 1000 de concetăţeni, insomnia este prezentă la 31% şi doar 50% au un somn de bună calitate. În 52% din cazuri, orarul de somn este afectat de serviciu, 16% lucrând în ture de noapte. Alte elemente care viciază somnul sunt numărul mediu de 9,2 h petrecut în faţa ecranelor (laptop, telefon, televizor), păstrarea telefonului în dormitor în 70,55% din cazuri, 11,04% durerile în gambe, 12% o cameră inadecvată somnului, 20% au sforăit şi 9% opriri ale respiraţiei; 6% sunt obezi şi 43% sunt somnolenţi diurn; 5% au fost implicaţi în accidente la volan iar 1% datorită somnolenţei”.

 

Șef lucrări dr. Ioana Munteanu, medic primar pneumolog, preşedinte al Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non Invazivă a SRP, subliniază că munca din ultimul an a secţiunii s-a concretizat în apariția primului Ghid metodologic privind managementul pacientului cu tulburări respiratorii în timpul somnului. „Recomandările din ghid au fost elaborate de un grup de 40 de specialişti din diverse domenii medicale: pneumologie, medicina muncii, neurologie, cardiologie, diabetologie, medicină de familie, ORL, ATI. A fost evaluat de experţi interni şi internaţionali şi a fost prezentat ca un real sprijin pentru toate categoriile de medici implicaţi în diagnosticul şi în tratamentul acestei patologii, prin oferirea unui cadru comun de abordare a pacientului cu tulburări ventilatorii în timpul somnului, de la diagnosticare la conduită clinică şi terapeutică – mai ales acum, când CNAS şi MS au aprobat decontarea terapiei pentru această categorie de pacienţi”, arată medicul.

Ghidul conţine, pe lângă informaţiile referitoare la screeningul, diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea acestor pacienţi şi informaţii privind legislaţia aferentă SASO, în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei cât şi la locul de muncă. De asemenea, propune ierarhizarea structurilor ce acordă servicii de somnologie şi soluţii sustenabile în sistemul medical românesc pentru pacienţii cu necesar de ventilaţie invazivă de lungă durată şi care acum sunt mari consumatori de resurse aferente serviciilor ATI.

 

Șef lucrări dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, mangerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti, subliniază importanța abordării holistice a îngrijirii tulburărilor de somn în cadrul Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

„Somnul este parte integrantă a fiecărei zile, iar sănătatea somnului asigură sănătatea întregului organism. Orice dezechilibru în perioada nopții se traduce printr-o suma de consecințe fiziopatologie care modifică funcționarea organismului, de la tulburări hemodinamice (aritmii cardiace, hipertensiune arterială), la dezechilibre metabolice și hormonale (diabet zaharat, obezitate). Abordarea multidisciplinară a tulburărilor de somn este esenţială, iar Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta face asta prin echipa multidisciplinară care asigură diagnosticul tulburărilor de somn: de la pneumolog, la ORL-ist, medic de diabet nutriţie şi boli metabolice, la kinetoterapeut şi psiholog. Anul 2022 a adus o creştere acestui tip de servicii, la nivelul anterior pandemiei, peste 1.000 de pacienţi beneficiind de acest tip de serviciu, iar prin creşterea numărului de specialişti cu competenţă în somnologie apreciez că acest tip de asistenţă oferită de IPMN, va fi cel mai amplu la nivel naţional. Somnul alături de alimentație și mișcare, este un comportament fundamental dacă dorim o bunăstare fizică, mentală și socială”, susține dr. Mahler, care subliniază că respirația înseamnă viață, iar pe parcursul vieții, menținerea unei respirații sănătoase atât ziua cât și noaptea asigură prim planul de interacțiune între diversele organe și sisteme care alcătuiesc organismul nostru.

 

Prof. univ. dr. habil. Doina Todea, medic primar pneumolog, UMF „Iuliu Hateganu” din Cluj – Napoca, consideră că problematica somnului „reprezintă un mod eficient de menţinere a stării de sănătate printr-o dietă echilibrată, exerciţii fizice periodice şi un program de somn pe măsură. Studiile susţin o creştere a incidenţei tulburărilor de somn cauzată de munca în schimbul de noapte”, în contextul unui stil de viaţă sănătos.

Prof. univ. dr. habil. Gabriela Jimborean, medic primar pneumolog, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Tg. Mureş, arată că „deprivarea cronică de somn determină oboseală şi somnolenţă diurnă şi treptat scăderea funcţiilor cognitive (atenţie, percepţie, memorie, raţionament, timpul de reacţie şi creativitate), tulburări ale dispoziţiei (depresie, pierderea motivaţiei) şi risc crescut de boli degenerative neuropsihice. La nivelul aparatului cardiovascular se întâlneşte hipertensiunea arterială (de multe ori rezistentă la tratamentul obişnuit), crize ischemice coronariene şi aritmii mai frecvente. Deprivarea de somn este contributivă la afectarea metabolică – diabet zaharat şi obezitate, dar poate determina şi retard de creştere la sugari şi copii. Un somn insuficient determină scăderea răspunsului imun cu risc de infecţii mai grave, efecte estetice (îmbătrânirea pielii, căderea părului), mialgii, cârcei, tremor, senzaţie de frig şi scăderea libidoului. Pe plan profesional, lipsa suficientă a somnului determină scăderea randamentului muncii şi un risc crescut de accidente de muncă şi trafic”.

 

Conf. univ. dr. Cristina Panea, medic primar neurolog, şef Clinica Neurologie – Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, director Departament Neuroştiinţe Clinice – Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila”, subliniază că „somnul este esenţial pentru gândire, atenţie, memorie, stare de dispoziţie cât şi pentru funcţionarea întregului organism. Întrucât centrii nervoşi responsabili de producerea somnului sunt integraţi structural şi funcţional în reţelele creierului, este de înţeles relaţia de interdependenţă dintre tulburările de somn şi bolile cerebrale. Afecţiunile cerebrale modifică, în marea lor majoritate, durata, structura şi calitatea somnului şi uneori acesta poate fi primul semn al unei boli severe, ca boala Parkinson sau Alzheimer. De aceea, este important ca nu doar specialiştii neurologi să fie sensibili la modificările somnului, ci şi alte categorii de medici (de familie spre exemplu)”.

În opinia șef lucrări dr. Monica Marc, medic primar penumolog, UMF „Victor Babeş” Timişoara, privarea de somn are consecințe consecinţele majore asupra sănătăţii la adolescent. „Societatea modernă în care trăim aduce după sine şi o serie de urmări, unele dintre ele cu efect nociv. Astfel, programul încărcat de muncă, responsabilităţi sociale multiple, stil de viaţă dezordonat, pot duce la privarea de somn. Toate acestea pot avea consecinţe multiple asupra sănătăţii, de la somnolenţa diurnă la tulburări cognitive, cu impact pe termen lung”, afirmă medicul.

 

Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, arată că somnul copiilor prezintă numeroase diferenţe faţă de cel al adulţilor, consolidarea somnului pe durata nopţii fiind un proces de invăţare pe care copiii îl parcurg diferit în funcţie de etapele de vârstă. „Există însă numeroase situaţii şi la vârsta pediatrică, cum ar fi obezitatea care afectează din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi sau diferite afecţiuni medicale complexe în care sunt necesare investigaţii de somn precum polisomnografia. Lipsa unui somn de calitate la copii poate duce la: probleme comportamentale, dificultăţi şcolare şi de învăţare, anxietate, depresie, impulsivitate, hiperactivitate, efecte asupra creşterii, efecte de deprimare a sistemului imun, disfuncţie metabolică – dislipidemie, hipertensiune arteriala, creşterea rezistenţei la insulină”, arată medicul.

Dr. Ileana Brânză, medic primar medicină de familie, evidențiază rolul medicului de familie în monitorizarea (evaluarea medicală) şi consilierea (recomandări necesare adaptării stilului de viaţă la patologie) permanentă a pacienţilor, în funcţie de comorbidităţile/decompensările acestora. „Obţinerea de informaţii necesare în comunicarea interdisciplinară, concomitent cu implicarea pacientului în gestionarea pe termen lung a propriei stări de sănătate, sunt deziderate care pot fi atinse doar prin creşterea alfabetizării în sănătate a pacienţilor noştri, în general şi a celor cu SASO în special. Sfaturile medicale profesioniste influenţează percepţiile şi atitudinile pacienţilor faţă de boală şi nevoile percepute de pacienţii cu SASO atunci când li se spune la ce să se aştepte în ceea ce priveşte evoluţia bolii şi strategiile de ţinere sub control a bolii”, punctează medicul.

 

Reguli esentiale pentru un somn bun

• Crearea unui mediu de somn confortabil și liniștit, cu o temperatură potrivită și cu lumina redusă sau complet stinsă;

• Menținerea unui program regulat de somn, inclusiv trezirea și culcarea la aceleași ore în fiecare zi;

• Evitarea consumului de alcool, cofeină și nicotină cu câteva ore înainte de culcare;

• Adoptarea unei rutine de relaxare înainte de culcare, cum ar fi cititul unei cărți sau practicarea meditației;

• Limitarea utilizării tehnologiei înainte de culcare, deoarece lumina albastră poate afecta ritmul circadian și capacitatea de a adormi.

 

Știați că?

• Un somn bun permite sinteza hormonului fericirii, serotonina, în fiecare dimineață!

• Un somn bun induce sinteza de cortizon, un hormon care are efectul unui dublu-expresso matinal!

• Un somn bun ne permite să fim mai buni, mai calmi, mai empatici, mai răbdători, mai eficienți, mai altruiști și umani!