„Tuberculoza se vindecă!” – mesajul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tubeculozei 2023

România are cei mai mulți bolnavi de tuberculoză din Europa, dar boala este vindecabilă dacă este descoperită și tratată la timp, a atras atenția dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, într-o conferință de presă.

 

La 24 martie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, una dintre cele mai mari provocări endemice cu care se confruntă omenirea. Peste 4000 de persoane mor în fiecare zi, la nivel global, din cauza tuberculozei, care în anul 2021 a provocat 1,6 milioane de decese, avertizează OMS. În Europa, după două decenii de scădere, tuberculoza a ucis 27.300 de persoane în 2021, față de 27.000 în 2020, cele mai multe victime fiind în Rusia (4.900) și Ucraina (3.600).

Tuberculoza (TB) este o boală contagioasă care se transmite pe cale aeriană (tuse, cântat, vorbire, strănut), dar și prin contactul cu suprafețe contaminate (haine, alimente etc). Boala se transmite mai ușor în spații închise, supraaglomerate, slab ventilate. Agentul microbian care provoacă boala a fost descoperit acum 142 de ani, de cercetătorul german Robert Koch și afectează de obicei plămânii, dar poate afecta aproape oricare alt organ din corp.

Prin sloganul din acest an – „Da, putem elimina tuberculoza”– se dorește ca populația să conștientizeze că tuberculoza se tratează și avem toate mijloacele necesre pentru a controla boala. În același timp, nu trebuie ignorat faptul că fiecare pacient activ netratat poate infecta între 10 și 15 persoane în fiecare an. Studiile epidemiologice au indicat că transmisibilitatea încetează în două săptămâni de la începerea tratamentului eficient al pacienților. Pacienții cu afecțiuni primare sau latente nu sunt contagioși.

 

În România, deși în ultimii 20 de ani s-au înregistrat progrese semnificative în asigurarea controlului bolii, continuă să înregistreze cele mai multe cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană, atât în rândul populației adulte, cât și al copiilor. Chiar dacă incidența globală a TB (cazuri noi și recidive) a scăzut de la un nivel maxim, de 142,9 la 100.000 de locuitori (30.985 cazuri) în anul 2002, la 46,1 la o sută de mii (8.824 cazuri) în anul 2022, unul din cinci bolnavi de tuberculoză din UE este român, iar în 2022, în țara noastră s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri, față de anul precedent.

O analiză a impactului pandemiei COVID-19 asupra diagnosticării tuberculozei făcută în colaborare cu Facultatea de Geografie a Universității din București, Centrul de Analiză Integrată și Management Teritorial și Centrul de Inovație și E-Health al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila, evidențiază o scădere abruptă a cazurilor diagnosticate în 2020, cu peste 30%, în condițiile în care media de scădere a incidenței cazurilor de tuberculoză anterior pandemiei a fost în România de 5,7 %.

 

Cercetarea demonstrează că, în județele în care personalul medical a fost implicat aproape total în limitarea efectelor pandemiei, diagnosticarea tuberculozei a scăzut aproape la jumătate. La conferința de presă organizată de Ziua TB la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului, a prezentat situația pacientului cu tuberculoză în România, ținând cont și de datele cercetării menționate, și a atras atenția că „avem o distribuție inegală a medicilor pneumologi în România, cu deficiențe mari în unele județe”, iar în perioada pandemiei, când majoritatea medicilor pneumologi au fost nevoiți să susțină activitatea COVID, în unele județe, accesul pacenților cu afecțiuni cronice la servicii medicale, inclusiv al celor cu tuberculoză, a fost imposibil, ceea ce a dus la o subdiagnosticare a cazurilor noi de boală și la neincluderea pacienților în tratament.

„Acceptabilitatea tratamentului de către pacientului de tuberculoză constituie încă o problemă”, a completat dr. Adriana Pistol, secretar de Stat în Ministerul Sănătății, într-o intervenție online la conferința de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta”.

 

În anul 2022 este prima oară când se observă tendința de creștere a cazurilor depistate după pandemia care a avut un impact masiv asupra gradului de depistare. Datele Programului Naționale de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) arată că, dacă în anul 2019 erau 11.070 de cazuri de tuberculoză, în 2020 a fost o scădere bruscă, la 7.189. În 2021 a crescut ușor, la 7.618 cazuri, iar în 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, cu o incidență de 46,1 cazuri /100.000 de locuitori.

Creșterea numărului de îmbolnăviri este una dintre consecințele impactului pandemiei COVID-19, care a ținut bolnavii cu alte afecțiuni decât infecția cu SARS-CoV-2, departe de spitale, la care se adaugă răspândirea unei tulpini rezistente la antibiotice. În plus, „există în anumite județe probleme de aprovizionare cu medicația multidrog rezistentă”, a arătat dr. Beatrice Mahler.

Medicul pneumolog Gilda Popescu a adăugat că „firmele cu care s-au încheiat contracte în urma licitației nu au făcut o evaluare corectă și nu au avut în stoc suficiente medicamente și atunci au fost perioade în care nu s-a putut asigura medicația”.

Daniela Vâlceanu, reprezentanta INSP a dat asigurări că ministerul „a dat OK-ul pentru anumite medicamente, nu știu cât va dura procesul de intrare a lor în țară, dar sperăm să fie cât mai repede”, a spus aceasta, estimând că va dura cam o lună, pentru că „procesul este unul destul de complicat”.

 

Efectul prezenței caravanelor Screening TB în zonele cu incidența cea mai mare din România (Botoșani, Vaslui, Iași, Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița) în perioada de debut a pandemiei, s-a dovedit eficient, mai ales că s-a adresat unor categorii de persoane vulnerabile (din medicul rural, oameni fără adăpost etc.), ducând la creșterea gradului de diagnosticare, incidența fiind de 5,6 ori mai mare decât cea declarată la nivel național. Doar în județul Timiș s-a păstrat rimtul din anii prepandemici.

„Dacă numărul județelor cu incidență mare a rămas comparabil în ultimii doi ani, numărul județelor cu incidență medie, între 37,1 și 59 de cazuri la 100.000 de locuitori, a crescut de la 12 în anul 2021, la 19 în anul 2022. Cele mai multe cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în Iași – 476 cazuri, Dolj – 430 cazuri, Bacău – 327 cazuri și Botoșani – 327 cazuri. 327 de copii au fost diagnosticați cu tuberculoză în anul 2022, cu o incidență de 10,7 la 100.000 copii, sub nivelul celei din 2019, care a fost de 12,7”, a arătat managerul Institutul „Marius Nasta”, dr. Beatrice Mahler, care a menționat că „Institutul Marius Nasta, împreună cu INSP, va analiza datele colectate în această perioadă, pentru ca în cazul în care vor mai veni astfel de momente de criză, să învățăm din experiența anterioară”.

 

Anul trecut, Ministerul Sănătății a lansat un program pentru depistarea activă a tuberculozei în București și 12 județe din țară, în scopul identificării precoce a cazurilor posibile de infectare și direcționarea lor cu prioritate către PNPSCT, pentru realizarea diagnosticului de certitudine și asigurarea tratamentului adecvat.

Dr. Adriana Pistol a precizat că în România există 5 aparate moderne de radiologie mobilă și că sunt la dispoziție peste 40.000 de teste rapide de diagnostic al TB sensibile și multidrog rezistente tocmai pentru a diagnostica precoce această boală și a îndemnat ca toate persoanele din România care au tuse sau alte simptome ce pot sugera această infecție să se prezinte la medic, fiindcă tratamentul e la îndemână și este gratuit.

Medicul pneumolog Gina Ciolan a explicat că „pacientul care tușește mai mult de trei săptămâni, care scade în greutate, face febră, transpiră noaptea, trebuie îndrumat de medicul de familie către medicul specialist”.

În București, unde incidența cazurilor de COVID-19 a fost cea mai mare din România, un beneficiu în lupta împotriva TB l-a constituit debutul proiectului pilot al Ministerului Sănătății, de tratare în ambulatoriu a pacientului cu tuberculoză, care a ușurat accesul la tratament și diagnostic a pacienților din zona București – Ilfov.

,,Un sfert din pacienții cu TBC sunt tratați evitând internarea nenecesară și astfel li se permite reluarea vieții obișnuite mai devreme de cât se întâmpla anterior”, a menționat dr. Pistol.

 

Rețeaua de pneumologie a beneficiat în 2022 de investiții substanțiale în aparatură și reactivi pentru diagnosticul tuberculozei, prin finanțări primite în cadrul Proiectului ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” finanțat de Fondul Global de luptă împotriva HIV, Tuberculozei și Malariei prin care s-a dotat cu echipamente și medicamente rețeaua TB și Proiectul „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea Strategiei WHO END TB 2016-2020”, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, coordonat de Ministerul Sănătății.

„Da, putem elimina tuberculoza! Investind în screening, diagnostic și tratamentul tuberculozei. Tuberculoza se vindecă!”, este mesajul Institutului Marius Nasta, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei.

 

Institutul de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta”, cel mai mare institut de profil din țară, derulează în prezent cel mai amplu program de screening activ al tuberculozei în România – www.screeningtb.ro. Proiectul se află în ultimul an de implementare, iar până acum au intrat în screening aproape 80.000 de persoane din 33 de județe, deși targetul inițial era de 70.000. Este vizată populația din zonele rurale cu acces dificil la servicii medicale, persoane fără adăpost, consumatori de droguri injectabile din marile aglomerații urbane și persoane private de libertate. Incidența depistată de caravanele mobile Screening TB în aceste zone vulnerabile este de 258,7 cazuri/ 100.000 de locuitori, adică de 5,6 ori mai mare decât incidența calculată la nivel național.

„Iar dacă vorbim de persoanele fără adăpost, cifrele sunt amețitoare: 1256 de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce ne determină să susținem în continuare demersurile pentru ca screeningul tuberculozei să continue și în anii următori, prin fonduri europene”, a subliniat dr. Mahler.

 

Dragoș Dendrino, managerul proiectului de screening TB derulat de Institutul Marius Nasta, a arătat că proiectul s-a desfășurat inclusiv în perioada pandemiei și au existat tot felul de întâmplări, dar cu toate acestea și-a depășit ținta. Campania de screnning a început la nivel național, la finalul anului 2019, dar în martie 2020, când a început pandemia, s-a oprit, pentru că „a trebuit să convingem comunitățile că ceea ce facem noi este benefic, inclusiv în perioada pandemiei… Am reluat activitatea timid, dar poveștile trăite atunci sunt fabuloase – ni s-a spus că venim să punem cip-uri, că venim să luăm câini, că venim să vaccinăm în caravanele noastre, să facem tot felul de minuni, inclusiv ni s-a cerut să părăsim o anumită zonă a localității pentru că nu era momentul potrivit pentru a desfășura colo screening”, a povestit managerul de proiect, subliniind eforturile pentru a se desfășura o activitate constantă și a se ajunge la persoanele cu adevărat vulnerabile.

În completare, Paula Rusu a explicat că era de fapt perioadă de campanie electorală, iar candidații aveau de rezolvat, între ei, anumite divergențe…

 

În încercarea de a îngloba în activitatea de screening de cât mai multă tehnologie, managerul de proiect a menționat că a avut „în acest proiect o întâlnire fericită cu un start-up românesc care a dezvoltat un soft IA care citește instant imaginea radiologică și indică procentul în care acolo există posibilitatea existenței tuberculozei, dovedindu-se un instrument care economisește extraordinar de mult timp, iar pentru noi s-a dovedit și un instrument de triaj extrem de valoros, pentru că în clipa în care avem un scoring mare putem să acționăm eficient, la fața locului, în comunitate, astfel încât persoana să nu fie pierdută și să putem vedea dacă acolo există tuberculoză și să se realizeze diagnosticare și să se instituie tratament. Astăzi, softul face obiectul unei cercetări finanțate de OMS și sperăm că va deveni un instrument indispensabil în orice activitate de screening”, a mai spus Dragoș Dendrino.

Paula Rusu a menționat că scoringul este citit în caravană, Inteligența Artificială stabilește un diagnostic prezumtiv, dar medicii din Programul Național de Control al Ruberculozei sunt cei care citesc și analizează în final, radiografie cu radiografie, pentru confirmarea diagnosticului.

 

Iar la persoanele care au un scor mai mare de 70, se recoltează spută, a completat dr. Beatrice Mahler, care a explicat că „această Inteligență artificială permite diagnosticarea și a altot patologii, nu doar a tuberculozei, și toate persoanele care au un scor către un anumit tip de patologie (tuberculoză, boală cardiacă, boală pulmonară etc.) sunt direcționate către specialitățile respective, pentru a stabili cu certituddine dignosticul și tratamentul care trebuie urmat. Este, deci, mai mult decât un screening al tuberculozei, este un screening al patologiei pulmonare, atât cât permite sensibilitatea și specificitatea examenului radiologic, pentru că vorbim despre o limitare pe care o aduce totuși investigația în sine”.

Dragoș Dendrino a adăugat că nu s-a reușit să se acopere toate zonele țării, de aceea și-a exprimat sperața că vor urma și alte astfel de proiecte cu ajutorul cărora să se poată acoperi, spre exemplu, și zona urbană, unde este nevoie de astfel de investigații, sau persoanele cu probleme mintale (centrele unde sunt astfel de persoane), dar cert este că deși s-a plecat de la un moment în care aproape nu se reușea să se facă screening și s-a ajuns la o cerere „fantastică” din partea primăriilor care solicită caravana.

 

Și dacă specialiștii au arătat cum stau lucrurile din perspectivă medicală, Paula Rusu, pacient vindecat de tuberculoză, care a devenit ulterior vocea pacienților cu TB la nivel național, a subliniat că „tuberculoza, pe lângă riscurile medicale pe care le aduce odată cu îmbolnăvirea, vine și cu un grad extrem de mare de stigmă, care crează efecte sociale”, deși boala este perfect vindecabilă.

Proiectul beneficiază de ajutorul partenerilor implicați: Asociația Română Anti-Sida, UNOPA, Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Asociația Samusocial, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoza Multi drogrezistentă.

Dr. Roxana Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie, a spus că SRP susține toate demersurile de depistare precoce și tratare a acestei boli care ucide zilnic peste 4.300 de persoane, accesul pacienților la tratament, dar și creșterea fondurilor necesare desfășurării acestor activități, subliniind că „există, la ora actuală, multiple cazuri de tuberculoză severă, care necesită spitalizare, indiferent dacă vorbim de copii sau de adulți”.

 

Referitor la cercetarea în domeniul tuberculozei, dr. Elmira Ibraim, șef Departament Cercetare Institutul Marius Nasta, a punctat faptul că în sfârșit, și în România se dă importanță cercetării medicale, și a subliniat că astăzi se împlinesc 142 de ani de la publicarea rezultatului cercetării lui Robert Koch -descoperirea bacilului tuberculozei. Pe la jumătatea secolului 20 s-a găsit și tratamentul tuberculozei, dar boala n-a dispărut. Se dorește ca, în 2030, să se reducă mult această problematică, dar eradicarea tuberculozei este o țintă mai îndepărtată. „Să nu ne închipuim că odată cu eradicarea tuberculozei o să dispară și bacilul Koch de pe Pământ, el va continua să existe, va fi un număr mult mai mic de bolnavi (se consideră că 1 caz la 1 milion de locuitori nu mai reprezintă o prolemă de sănătate publică)”, a explicat medicul.

În ceea ce privește cercetarea, dr. Ibraim a spus că deși „s-a spus că avem toate mijloacele pentru controlul tuberculozei, boala n-a fost eliminată. Asta înseamnă că sunt lucruri care ne scapă…”, a subliniat medicul, care a sugerat că sunt încă multe de descoperit. Cercetarea din institutul Nasta se desfășoară de peste 100 de ani, dar a fost recunoscută abia prin anii 70 și doar în ultimii ani are 10 cercetători, iar cea mai mare satisfacție este că „5 dintre ei au venit în ultimii doi ani și sunt oameni sub 35 de ani, ceea ce dovedește că încă există interes pentru cercetare”, a mai spus dr. Ibraim, menționând că Institutul are o colaborare internațională excelentă în domeniu.

 

În contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul Marius Nasta a organizat un workshop care a vizat infecția cu mycobacterii nontuberculose, considerate „frații” mai vicleni și mai rezistenți ai bacilului Koch, care trăiesc în sol, în apă, în mediul înconjurător, iar odată intrate în plămân, rămân acolo și îl distrug, treptat. Problemele majore ale unei astfel de infecții sunt date de varietatea mare de subtipuri patogene, rezistența lor în mediu, răspunsul extrem de dificil la tratament și, poate cel mai grav, faptul că reinfecția este extrem de frecventă. În acest moment, la nivel mondial nu sunt soluții clare de tratament, iar găsirea acestora este o provocare pentru cercetători.

La evenimentul științific „International TB Day” organizat în colaborare cu Advance-TB sub egida COST – European Cooperation in Science and Technology, s-a discutat exclusiv despre Bacilului Koch și Lupta Împotriva Tuberculozei și au fost prezentate și lucrările realizate de studenții Universității Nationale de Arte București care au transpus în grafică mesajul – Tuberculoza se vindecă – lucrări care au impresionat prin originalitate, mesaj și inspirație și s-a organizat un curs de formare profesională pentru asistenții medicali, centrat pe îngrijirea pacientului cu tuberculoză.

 

Guvernul României a anunțat că Palatul Victoria va fi iluminat în seara zilei de 24 martie, în roșu, culoarea-simbol a luptei împotriva tuberculozei.

„Preocuparea pentru sănătatea publică implică atât asigurarea accesului la tratamente, o infrastructură modernă, cât și valorificarea progresului și a inovației în beneficiul pacienților. Noul cadru strategic pentru controlul tuberculozei în România, aprobat de Guvern în cursul anului trecut, introduce schimbări substanțiale privind modul de îngrijire și asimilarea noilor medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccinuri. Combaterea și controlul tuberculozei rămân priorități pentru sănătatea publică din România și pentru Guvern”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

Ziua Mondială de luptă împotriva Tuberculozei este marcată în data de 24 martie pentru a atrage atenția asupra efectelor acestei boli și asupra sănătății publice la nivel global. Potrivit OMS, tuberculoza  este cea mai letală boală infecţioasă (cu excepţia Covid), aproape un sfert din populaţia lumii fiind infectată cu bacterii, deși doar 5 până la 15% dintre aceşti oameni dezvoltă boala, majoritatea trăind în ţări cu venituri mici şi medii.