Piața serviciilor medicale private s-a dublat în ultimii 5 ani. Bătălia se dă pe ambulatorii

Piața serviciilor medicale private din România a ajuns la 3,1 miliarde euro în 2020 (echivalent cu 1,4% din produsul intern brut), pe fondul investițiilor importante în extinderea activității, arată un studiu EY, prezentat de PALMED.

 

7 din 10 români care solicită un serviciu medical într-o unitate privată au nevoie de o consultație în regim ambulatoriu, în timp ce 20% dintre pacienți accesează servicii de imagistică medicală. Este una dintre concluziile studiului „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de Ernst & Young – EY România, prezentat miercuri, într-o conferință organizată de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), care a comandat studiul.

Studiul „argumentează rolul decisiv pe care îl au unitățile medicale private, în prevenirea și tratarea afecțiunilor, cu numeroase consecințe atât din punct de vedere social, cât și economic”, susține PALMED, care subliniază că „dezvoltarea sectorului privat, prioritar îndreptat spre componenta preventivă, a avut o contribuţie semnificativă” în scăderea ratelor mortalităţii evitabile prin prevenire şi prin cauze tratabile cu 9,4%, respectiv 8,4% pe parcursul ultimilor 6 ani, pe fondul creşterii veniturilor populaţiei, a accesului la educaţie şi a campaniilor de informare.

 

În 2021, un pacient care a ajuns într-o unitate medicală privată a efectuat în medie 1,5 consultaţii şi peste 4 analize de laborator, iar în ultimul an, din totalul consultaţiilor realizate în regim privat, 0,5% au fost realizate prin telemedicină, susțin reprezentanții PALMED.

În același timp, în ambulatoriul spita­lelor publice, unde există, teoretic, infrastructura necesară, pacienții se lovesc de „nu avem niciun loc disponibil“, „medicul «cutare» consultă doar contra cost“ în privat, „nu facem programări“ sau „lista de așteptare este completă pe următoarele 2-3 luni”. Pacientul român nu doar că găseşte cu greu un loc pentru o consultaţie fără plată, dar nici măcar nu poate efectua un set de analize medicale în baza biletului de trimitere, atunci când are nevoie.

Chiar Avocatul Poporului (AP) a constatat că termenele de aşteptare sunt prea lungi pentru analize medicale şi a propus înființarea unei platforme electronice prin care să se îmbunătăţescă accesul pacienţilor la aceste servicii.

 

Subliniind necesitatea colaborării între autoritățile statului, societatea civilă și mediul privat, conf. univ. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică, a afirmat în cadrul conferinței că „în domeniul sănătății, această colaborare trebuie să ia forma contribuției eficiente a tuturor furnizorilor de servicii, fie că sunt publici, fie că sunt privați, la acoperirea universală cu servicii medicale. De multe ori, sectorul privat este văzut chiar ca o soluție la unele probleme ale sistemului public, legate de finanțare, de trendul demografic, de contextul tensionat și de crizele multiple ale sistemului de sănătate cu care ne confruntăm. În plus, recent, am constatat că transformarea digitală ne oferă noi oportunități. Să recunoaștem că sectorul privat beneficiază de o capacitate de absorbire mai bună a noilor tehnologii și de adaptare la progres, de care trebuie să profităm. Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire din sectorul de sănătate. Acesta a avut un rol semnificativ în promovarea şi conştientizarea importanţei prevenţiei, un domeniu capital pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, prin accesul la servicii medicale şi prin campanii de conștientizare”.

 

România rămâne printre țările europene cu cea mai scăzută pondere din PIB alocată sănătății – 6,3%, ceea ce face ca sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate să fie în pericol. Un procent similar României alocă Polonia – 6,5%. La polul opus este Germania, cu 12,8% din PIB, urmată de Franța, cu 12,2%.

Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, a atras atenția că Ministerul de Finanțe „va trebui să ia în calcul o suprapunere a fondurilor. Mai exact, fondurile pentru prevenire să se suprapună cu fondurile de terapie, care să nu scadă. Ele vor scădea în timp, după ce acțiunile de tip preventiv încep să intre în funcțiune. Asta a fost frica fiecărei guvernări – că nu sunt suficienți bani. Dacă nu îi punem, nu vor fi niciodată suficienți. Odată și odată trebuie să se rupă această pisică și să rezolvi problema. Încă un lucru care trebuie făcut este introducerea bugetului multianual, pentru că asta ar rezolva foarte multe probleme, inclusiv la nivelul sistemului privat”.

 

Companiile private dețin aproximativ 56.000 de unități medicale la nivel național, în care în 2020 profesau aproximativ 78.000 de angajați, iar în 2021, numărul acestora a crescut la 80.000. Atragerea de medici specialişti în clinicile pe care le deţin companiile medicale private reprezintă principala prioritate, în piaţă ducându-se o „bătălie“ acerbă pe cei mai buni medici, iar bătălia este la fel de mare în sistemul public, deși în cele mai multe cazuri, cu mai puțin succes.

Privaţii au pariat în special pe asistenţa medicală specializată la nivel secundar şi au dezvoltat în principal infrastructura de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi plătesc serviciile medicale. Aceste tranzacţii întăresc poziţia marilor reţele medicale în ţară, în special pe partea de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi accesează serviciile medicale contra cost. MedLife a semnat anul acesta 13 tranzacţii, Regina Maria şi-a adjudecat 9 clinici, iar Medicover a cumpărat 3 clinici până acum.

Dr. Levente Vass, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a subliniat că în următorii opt ani să se discute, ca strategie, despre „ce trebuie să primească pacientul, necontând forma de proprietate”, ținând cont de faptul că 30-40% din inovație se regăsește în prezent în privat și că există domenii care nu sunt acoperite de stat.

 

Valoarea investițiilor în segmentul privat de sănătate a ajuns la 513 milioane euro în 2019, nivel maxim istoric. În 2020 s-a înregistrat un recul, până la 450 milioane euro, ca urmare a pandemiei de Covid-19. Comparativ, investițiile în sistemul public de sănătate au fost de 482 milioane euro în 2020.

„În ceea ce privește evoluția investițiilor din segmentul privat al sistemului de sănătate, acestea sunt de peste două ori mai mari în 2019, comparativ cu 2010, ajungând să reprezinte 0,23% din PIB și depășind astfel ritmul de creștere al investițiilor totale”, se arată în raportul EY.

În ultimii 10 ani, investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB. Cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate reprezintă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel național, arată studiul.

Piața serviciilor medicale s-a dublat însă în ultimii 5 ani, ajungând la 3,1 miliarde de euro în 2020, iar pentru 2021 a fost estimată la circa 3,4 miliarde euro. Deşi au făcut investiţii şi în spitale, marea majoritate a operatorilor privaţi nu asigură şi urgenţele medicale, care îşi găsesc în continuare rezolvare în spitalele publice.

 

Aproximativ 80% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse publice. Segmentul privat finanțează în proporție de 20% sistemul de sănătate, prin plăți directe ale populației, abonamente medicale și asigurări voluntare.

„Faptul că furnizorii privați au devenit un motor în prevenție și în serviciile în ambulatoriul de specialitate nu poate de cât să ne bucure”, a declarat conf. univ. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul conferinței.

„Fondul Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate nu face distincție atunci când încheie contractele de servicii medicale, în funcție de forma de proprietate a furnizorilor. În afară de spitalele publice, practic, toți furnizorii cu care noi intrăm în relație contractuală sunt privați. (…) Practic, atunci când dorim să asigurăm calitate serviciilor medicale pentru asigurații noștri ne îndreptăm către acei furnizori care sunt cu cele mai performante servicii, cu un grad ridicat de confort și servicii de calitate pentru asigurații noștri”, a mai spus Adela Cojan.

 

Studiul a relevat, de asemenea, că abonamentele medicale reprezintă unul dintre factorii care susțin creșterea pieței serviciilor medicale private din România. În 2021, piața abonamentelor medicale din România a ajuns la 140 milioane euro, de peste două ori mai mare decât nivelul din 2015 (60 milioane euro). Cea mai mare parte a abonamentelor medicale este suportată de către angajatori, sub formă de beneficii extra-salariale.

Unul dintre factorii care limitează însă creșterea sectorului medical privat este finanțarea „foarte limitată”, din fonduri publice, a asistenței stomatologice. În România doar 5% din sumele pentru serviciile stomatologice sunt asigurate din fonduri publice, mult sub media UE, care este de 31%.

„Fiecare loc de muncă creat de furnizorii privați de servicii medicale a permis că alte 2 noi locuri de muncă să fie generate în economia națională, iar contribuția la totalul impozitelor colectate la bugetul de stat a fost de 812 milioane euro (aprox 1,4% din veniturile fiscale aferente), la nivelul anului 2019”, mai arată studiul.

Din perspectiva contribuției la formarea PIB-ului României, furnizorii de servicii medicale private au generat aproximativ 2,8% în 2019.

 

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România – PALMED, prin vocea președintelui Cristian Hotoboc, s-a declarat disponibil pentru „un dialog constant, constructiv și fundamentat pe principii corecte și argumentate, care să ofere coerență, sustenabilitate și predictibilitate în politicile din sistemul de sănătate din România, necesități derivate atât dintr-o analiză temeinică a datelor oferite de studiul prezentat, cât și din realitatea cu care ne confruntăm la interacțiunea cu sistemul sanitar, în calitate de pacienți, independent de forma de proprietate a unității medicale, obiectivul tuturor factorilor implicați fiind un acces nemijlocit, rapid și eficient la serviciile medicale necesare”.

PALMED numără în prezent 68 de membri: clinici și spitale private, laboratoare de analize medicale, centre de imagistică, clinici stomatologice cu o distribuție geografică semnificativă atât prin intermediul locațiilor proprii cât și al clinicilor partenere, ajungând la o cota de piață de 26%, la nivelul anului 2019.

În anul 2020, membrii PALMED au efectuat investiții în valoare de 51,2 milioane euro, reprezentând în medie, 10% din cifra de afaceri.

 

Sursă foto: PALMED/Facebook