Asistenții medicali și moașele, piloni de bază în gestionarea sistemelor de sănătate, susțin experții OMS
Principala concluzie a Hub-ului Asistenților șefi ai OMS Europa, organizat la București, fost că asistenții medicali și moașele pot scoate sistemele de sănătate din criza post-pandemică, cu condiția ca guvernele să investească suficient în resursa umană și dotarea sistemelor de sănătate.
În prezența a peste 70 de reprezentanți ai organizațiilor profesionale internaționale, instituțiilor europene și autorităților de reglementare partenere din 38 de țări, împreună cu 70 de asistenți medicali și moașe din România, oficiali din sfera executivă și legislativă, precum și reprezentanți ai mediului academic, la București a avut loc una dintre cele mai importante întâlniri strategice a asistenților șefi din Europa și nu numai.
Evenimentul „Time to Act” a fost organizat de OAMGMAMR, în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization – WHO) Biroul Europa și Ministerul Sănătății, ca „o recunoaștere deosebită asistenților medicali și moașelor din România pentru contribuția lor importantă la dezvoltarea sistemului de sănătate și la elaborarea politicilor publice de sănătate, atât la nivel național, cât și internațional”, după cum au oficialii internaționali prezenți la eveniment.
În deschiderea evenimentului, președintele OAMGMAMR, Mircea Timofte, a subliniat importanța colaborării tuturor factorilor implicați în bunul mers al sistemelor de sănătate din Regiunea OMS a Europei. În contextul întâlnirii la nivel înalt de la București, acesta a afirmat că alegerea Palatului Regal ca spațiu de desfășurare a evenimentului are „o încărcătură istorică și emoțională deosebită pentru asistenții medicali și moașele din România, întrucât dincolo de impresionanta arhitectură, Palatul Regal ne amintește de contribuția importantă a Reginei Maria a României la dezvoltarea profesiilor de asistent medical și moașă”.
Mircea Timofte a menționat, totodată, că asistenții medicali sunt profesioniștii care ajută substabțial sistemele de sănătate, iar după efectele pandemiei pot avea un rol estențial, dat pentru asta este nevoie ca guvernele să asigure investiţii suficiente în domeniul asistenţei medicale, susţinând asistenții medicali, care trebuie să fie suficienți ca număr, remuneraţi corespunzător și să aibă la dispoziție dotări și condiții de lucru moderne.
Prezent la eveniment, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a menționat că cel mai important rezultat al Reuniunii la nivel înalt OMS Europa privind forța de muncă în sănătate și îngrijire, care a avut loc în perioada 22-23 martie, la București, a fost „semnarea Declarației de la București, un moment cheie în susținerea transformării sistemului de sănătate. Este o onoare pentru mine și pentru noi toți să fim prezenți azi, la acest eveniment, imediat după semnarea acestui document”, a spus ministrul.
Alexandru Rafila a recunoscut că atât în cazul medicilor cât și al asistenților medicali și moașelor este necesar ca decidenții să se concentreze asupra problemei resurselor umane, a profesioniştilor care să le ofere, indiferent de palierul în care aceştia lucrează. Admițând că investiţiile din sănătate trebuie corelate cu o politică pe termen lung referitoare la dezvoltarea resurselor umane, ministrul a menționat că este momentul în care trebuie să se acționeze, „să evaluăm, să facem un plan, o strategie şi mai ales să implementăm aceste planuri şi strategii, iar lucrul ăsta trebuie să depăşească ciclurile politice”.
Conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică, a transmis că mesajul Președintelui României, Klaus Iohannis și al său este că „asistenții medicali și moașele reprezintă o componentă esențială a sistemului de sănătate”, ca și „leadership-ul OAMGMAMR, care a dovedit că este un partener responsabil în dialogul susținut cu privire la politici referitoare la forța de muncă în sănătate”.
„Reuniunea The WHO Europe Government Chief Nursing and Midwifery Officer Hub and National Nursing and Midwifery Focal Points a adunat la București asistenții șefi din regiunea europeană a OMS, sub organizarea Ordinului Asistenților Medicali din România și a MS. În prezența oficialilor Organizației Mondiale a Sănătății și a invitaților din 37 de țări, colegii mei asistenți medicali au prezentat experiența românească în domeniul registrului de asistenți și moașe din România, a platformei de e-learning și mai ales a programului de leadership, în parteneriat cu RCS Irlanda, la care am avut plăcerea să particip și eu. S-au primit aplauze la scenă deschisă, iar succesul manifestării a fost pe măsura eforturilor organizatorilor. Felicitări asistenților medicali și moașelor din România!”, a transmis dr. Diana Păun.
Dr. Amelia Latu Afuhaamango Tuipulotu, asistentul șef al OMS, a apreciat evenimentul organizat la București și a afirmat că ceea ce a văzut „în această sală este excelența. Construim împreună, aici, la Palatul Regal, o foaie de parcurs care va declina transformarea profesiilor de asistent medical și moașă. Declarația de la București, semnată zilele acestea, va aduce un val de schimbări pozitive pentru sănătatea populației Europei”.
Prin mesajul său, dr. Hans Kluge, directorul regional OMS pentru Europa, și-a exprimat aprecierea față de asistenții medicali șefi și sarcinile complexe pe care aceștia le au de gestionat. „Experiența de lider pe care o aveți în crearea și transmiterea unor experiențe de calitate pentru echipa pe care o conduceți este cu adevărat valoroasă și cu toții putem învăța multe de la voi. Prin munca și cu ajutorul vostru, mai mulți asistenți medicali își vor dezvolta abilitățile de lider. (…) Sunt mândru că sunt fiul unei asistente medicale”… a transmis acesta.
Declaraţia de la Bucureşti privind gestionarea resurselor umane în sănătate urmează să fie supusă aprobării Comitetului Regional al OMS Europa, în care sunt reprezentate 53 de ţări.
În cadrul întâlnirii, dezbaterile s-au axat pe gestionarea recrutării și retenției personalului medical din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, aspecte legate de digitalizare și impactul asupra îngrijirilor medicale oferite de asistenți medicali și moașe, iar la final a avut loc o sesiune de discuții privind impactul știițelor sociale și comportamentale în sănătate.
Howard Catton – director executiv al ICN, a semnalat „modelul excelent de leadership al domnului Timofte” care „prin rolul său de agregator, iată că a reușit să aducă în aceeași sală asistenți medicali șefi din toată lumea, dar și ambasadori importanți pentru profesie. Este încă un exemplu a ceea ce înseamnă să pui sănătatea în centrul politicillor publice”. De asemenea, el a prezentat Raportul „Recover to Rebuild: Investing in the Nursing Workforce for Health System Effectiveness” – „Recuperare pentru restabilire: investiție în forța de muncă în domeniul îngrijirilor medicale pentru eficiența sistemelor de sănătate”, realizat împreună cu profesorul James Buchan. Raportul ICN afirmă că deficitul global de asistenţi medicali ar trebui tratat ca o urgenţă globală în domeniul sănătăţii, ținând cont că asistenții medicali sunt profesioniștii care pot scoate sistemele de sănătate din criza post-pandemică, dacă vor exista investiţii suficiente într-o forţă de muncă bine susţinută în domeniu.
Raportul afirmă însă că „a ne baza doar pe rezilienţa asistenţilor medicali nu este o opţiune, iar guvernele trebuie să își asume responsabilitatea și să compenseze planificarea și răspunsurile politice inadecvate care au creat un deficit cronic de asistenţi medicali”.
Confirmând datele raportului ICN, Daniela Trandafir, director de îngrijiri al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, le-a cerut autorităților să se mobilizeze, să întreprindă măsuri urgente, astfel ca resursa umană care asigură asistența pacienților în spitale să beneficieze de suport, nu doar în vederea dezvoltării profesionale, ci și a creșterii calității condițiilor în care se desfășoară activitatea în unitățile medicale. Aceasta a spus că nu a experimentat niciodată ceva asemănător pandemiei de COVID 19, iar „în cei aproape 40 de ani de practică, nu am fost niciodată nevoită să mă organizez atât de repede, atât de diferit, nu am fost niciodată nevoită să mă descurc cu asistentele care plâng, pacienți pe moarte care nu au pe cei dragi alături… asistenții medicali părăsesc profesia”. Ea a atras atenția că nu sunt pregătiți suficienți asistenți noi, deși „nevoile de sănătate ale comunităților noastre nu fac decât să crească această nevoie. Aceasta este o rețetă pentru dezastru, dacă nu acționăm acum. Voi, toți experții adunați aici, la București, din întreaga Regiune Europeană aveți puterea de a face diferența pentru profesia mea. Vă rog să vă gândiți la modul în care puteți contribui la îmbunătățirea situației asistenților și al altor lucrători din domeniul sănătății. Ne bazăm pe voi”, a conchis ea, subliniind că „reforma resursei umane în sănătate este esențială pentru o asistență medicală de calitate, pe care pacientul o așteaptă de la noi”.
Prima sesiune de discuții din cadrul întâlnirii „Time to Act”, în cadrul căreia s-a discutat despre gestionarea recrutării și retenției personalului medical din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost moderată de Margrieta Langins, Consilier pentru politici în domeniul îngrijirilor medicale din cadrul Biroului Regional pentru Europa al OMS.
În cea de-a doua sesiune de discuții, moderată de dr. Alba Llop-Girones, cercetător în cadrul Biroului Regional pentru Europa al OMS, s-au dezbătut aspecte legate de digitalizare și impactul asupra îngrijirilor medicale oferite de asistenți medicali și moașe.
Sesiunea de discuții „Științe sociale și comportamentale în sănătate” a fost moderată de profesorul Thomas Kearns, director executiv al Facultății de Asistenți Medicali și Moașe din Irlanda.
La dezbateri au mai participat Mira Dasic- secretar general SEEHN, Carmen Mazilu – vicepreședinte OAMGMAMR, Benedicte Molnes – președinte Asociația Europeană a Asistenților Medicali Studenți, Dame Ruth May -asistent șef Marea Britanie, Rachel Kenna – asistent șef Irlanda, Nazira Zholzhanova – asistent șef Ministerul Sănătății, Kazahstan, Klayton Hamilton – Oficiul tehnic regional al OMS, Henrique Martins – consultant Sănătate digitală și Inovație, Atena, Alan Kearns –Universitatea Dublin, Ștefan Bușnatu – prodecan Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila” București, Shoshy Goldberg – asistent șef Israel, Liv Heidi Brattas Remo – director îngrijiri Norvegia, Leena Kalle – Estonia, Lampros Bizas – Grecia, Gultekin Guluzade – Azerbaijan, Katrine Habersaat – consilier OMS Europa, Andrei Baciu, secretar de stat MS, România, Daiana Campani – asistent șef Italia, Cathy Fitzgerald – cercetător RCSI Dublin, Aizat Asimova – președinte Colegiul Kyrgyz al Asistenților, Helene Normann – asistent șef Norvegia, Ionuț Hainagiu – spital Fundeni, student Facultatea de asistenți medicali.
La reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti s-au discutat modalităţile de pregătire, motivare şi gestionare a resurselor umane. La dezbateri au participat miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experţi în domeniu din regiunea europeană a OMS.
Pe parcursul celor două zile, în cadrul sesiunilor s-au discutat despre acțiuni privind: reținerea și recrutarea lucrătorilor din domeniul sănătății și al asistenței medicale, în special în zonele rurale și îndepărtate; îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată; protejarea sănătății mintale și bunăstarea lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale; promovarea competențelor digitale ale lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale; îmbunătățirea guvernanței și a planificării forței de muncă din domeniul sănătății; promovarea practicilor etice în materie de migrație; abordarea diferențelor de gen în cadrul forței de muncă din domeniul sănătății și al asistenței medicale.
Sursă foto: OAMGMAMR/Facebook