Criză acută de medici în Europa. În România se resimte drastic în orașele mici. Ministrul Rafila zice că se rezolvă în șapte ani
Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa care se desfășoară la București are ca principal punct de discuție modalitățile de pregătire, motivare și gestionare a resurselor umane din sănătate.
Reuniunea la nivel înalt organizată de Biroul Regional OMS pentru Europa și Ministerul Sănătății din România, în zilele de 22 și 23 martie, la București, a reunit miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experți în domeniul medical din 50 de state membre ale Regiunii Europene a OMS, care include și Israel și state din Asia care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. Aceștia încearcă, pe parcursul celor două zile, să dezvolte strategii coordonate în domeniul resurselor umane, prin care să se asigure sustenabilitatea sistemelor de sănătate, în contextul în care se resimte o criză acută de specialiști, iar perspectiva nu este deloc optimistă.
„Această problematică a resurselor umane are nevoie de un răspuns coordonat, chiar dacă soluțiile trebuie adaptate și individualizate în funcție de necestățile fiecărei țări. Discuăm frecvent despre lipsa personalului medical din România, fie în mediul rural, fie pentru anumite specialități, mai ales în orașele mici, iar acest lucru crează o presiune foarte mare asupra sistemului medical. Ne concentrăm asupra resurselor umane pentru că accesul la servicii de sănătate este evident condiționat de existența furnizorilor de servicii medicvale, a profesioniștilor din domeniul medical, fie că ne referim la medici, fie la asistenți medicali”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, la conferința de presă organizată în deschiderea evenimentului.
Prof. dr. Hans Henri Kluge
Directorul Biroului Regional OMS Europa, prof. dr. Hans Henri P. Kluge, a declarat că, în tot spațiul european se resimte criza de medici, iar până la 40% dintre aceștia urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan de înlocuire a lor. „Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani, iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical”, a declarat Kluge.
Potrivit acestuia, în primul rând trebuie schimbat „modul de a gândi” în ceea ce privește resursele umane, iar pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie „de politici şi de acţiuni cât mai rapide” prin care „înainte de a atrage alţi oameni, trebuie să îi menţinem pe cei pe care îi avem, să le oferim o pregătire mai bună, să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, să înţelegem ce nevoi au – şi la nivel profesional, dar şi la nivel personal – şi să creştem atractivitatea acestei meserii”, a afirmat reprezentantul OMS, care consideră că „trebuie să ne asigurăm că cererea şi oferta se află la acelaşi nivel”.
Dr. Kluge consideră că este nevoie de un personal medical pregătit, trebuie să le fie oferite cursuri medicilor şi asistenţilor medicali, dar şi instrumentele necesare, să existe „politici şi de acţiuni cât mai rapide” prin care să se pregătească „noua generaţie de profesionişti”.
„Avem nevoie de un personal care să aibă suficientă pregătire şi competenţe corespunzătoare. Prin urmare, trebuie să le oferim atât cursuri de pregătire, cât şi instrumente digitale… În al treilea rând, trebuie să abordăm şi problema migraţiei. Există o migraţie a lucrătorilor din domeniul sănătăţii, iar România este cel mai mare producător de medici şi asistenţi medicali din regiune”, a punctat Kluge.
Directorul OMS Europa a atras atenția că România se confruntă „cu un deficit foarte mare de încredere în regiune şi asta se referă la încrederea pe care nu o mai avem în sistemul de sănătate… Ne confruntăm cu o lipsă a încrederii politicienilor în sistemul de sănătate. Dacă nu există încredere, nu vom avea nici investiţii”.
Prof. dr. Alexandru Rafila
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră însă că fenomenul migraţiei cadrelor medicale „a mai scăzut” şi crede că, până în anul 2030, problemele regionale legate de resursa umană din sănătate vor fi rezolvate. „În ultimii 5 ani am avut o creștere a numărului de medici, ceea ce ne-a apropiat de media europeană, avem 346 de medici la 100.000 de locuitori, dar acest lucru nu este suficient, pentru că ne aflăm și în fața altor provocări. Una este legată de repartiția teritorială a acestor medici și implicit asistenți medicali, iar cea de-a doua este legată de faptul că, în România, am avut o perioadă lungă (care sperăm să se fi încheiat) în care probabil aproape 15.000 de medici au emigrat în țări din UE, dar și în SUA și Canada”, a arătat ministrul Rafila.
Acesta și-a exprimat speranța ca „până în 2030 să reuşim – cel puţin în regiunea noastră – să rezolvăm aceste probleme din domeniul sănătăţii în legătură cu resursa umană. În ultimii ani s-a investit în infrastructura din sănătate, în programele de rezidenţiat, iar fenomenul migraţiei a mai scăzut. Trecem printr-un proces de reformă, iar datorită sprijinului OMS de anul trecut, România a reuşit să adopte prima strategie pentru dezvoltarea personalului din sănătate”, a spus ministrul Sănătății.
Alexandru Rafila a adăugat că „această declaraţie privind resursa umană din sănătate, declarație ce va fi adoptată astăzi, va fi un document simbolic pe care va trebui să îl transformăm în realitate în regiunea noastră şi în ţările noastre”, iar pentru a acţiona este nevoie de evaluare, planificare, concepere, dar şi implementare, care reprezintă „partea cea mai dificilă” a acestui proces.
„Avem două zile importante, cu peste 250 de reprezentanţi, experţi la nivel naţional. Este important, este momentul să acţionăm. Ar trebui să spun că momentul de a acţiona înseamnă foarte multe lucruri: înseamnă să evaluăm, să planificăm să concepem, dar şi să implementăm şi aceasta este, după părerea mea, partea cea mai dificilă – aceea de implementare, pentru că noi deja am decis că acţionăm în numele cetăţenilor, cetăţeni care sunt de asemenea lucrători în domeniul sănătăţii”, a susţinut ministrul.
Declarația de la București conține 11 principii de acțiune și va fi supusă aprobării comitetului regional al OMS care va avea loc în octombrie 2023, în Kasahzstan, unde sunt reprezentate cele 53 de ţări.
Prof. dr. Daniel Coriu
Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, atrage atenția că deși România formează anual aproape 4.000 de medici rezidenţi, doar puțin peste 1.000 dintre ei rămân în ţară, pentru că politicile de sănătate sunt în continuare deficitare. Peste 40.000 de cadre medicale (medici și asistenți) au plecat din țară în ultimii 10 ani. În plus, deși „în România sunt 55.000 de medici cu aviz de liberă practică, peste 50% sunt concentraţi în zonele universitare, adică Bucureşti, Dolj, Timiş, Cluj, Mureş şi Iaşi, iar 36 de judeţe împart 27.000 de medici. Avem trei judeţe cu sub 300 de medici şi zece judeţe cu sub 500 de medici”, a precizat profesorul Coriu, care subliniază că cea mai mare criză este în județul Tulcea.
Cel mai mare deficit este în medicina primară, dar și foarte multe spitale se confruntă cu lipsa specialiștilor în secţiile de terapie intensivă, boli infecţioase, cardiologie, chirurgie, epidemiologie, hematologie etc. Medicii care ajung în spitalele cu deficit de personal pleacă repede pentru că, așa cum a rezultat și dintr-un sondaj realizat de CMR în ianuarie, 34% dintre doctori au declarat că sunt epuzați din cauza volumului mare de muncă, iar „un medic obosit nu este nici empatic și poate să greșească ușor, mai ales în condițiile în care nu ai o structura medicală bine pusă la punct”, a arătat dr. Coriu.
În numele asistenților medicali, președintele OAMGMAMR, Mircea Timofte, a arătat că „acoperirea universală cu servicii de sănătate, indiscutabil nu poate fi atinsă fără asistenți medicali și moașe. Pandemia a demonstrat mai mult ca oricând rolul esențial al acestor profesioniști în sistemele de sănătate”, a președintele OAMGMAMR, în deschiderea discursului său.
Despre pandemia de COVID-19, Daniela Trandafir, director de Îngrijiri la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a spus că deși „a fost un coșmar”, dar ea s-a simțit „cu adevărat privilegiată să îmi aduc contribuția la gestionarea crizei” și le-a cerut specialiștilor prezenți la eveniment să identifice și mai ales să aplice soluțiile care pot conduce la îmbunătățirea situației actuale din sistemul medical. „Sunt aici pentru că voi toți aveți puterea de a schimba ceva pentru profesia mea”, a subliniat aceastaa, în fața invitaților.
