Zâmbete cu… grade
Ca în fiecare an, mâine, 25 octombrie, cinstim eroismul și jertfa Armatei Române care, la această dată elibera orașul Carei, ultima localitate românească aflată sub ocupația horthystă, în anul 1944.
Ziua Armatei României este celebrată, de obicei, printr-o serie de manifestări care au loc în principalele garnizoane din țară, dar anul acesta, din cauza pandemiei, aceste manifestări se vor desfășura atipic, în cadru restrâns, fără tradiționalele parade la care participau zeci de mii de români.
Noi le dorim militarilor de ieri, de astăzi și de mâine să fie sănătoși și le urăm „La mulți ani!”
Iar pentru a aduce un zâmbet pe chipul tuturor vă oferim astăzi câteva glume despre armată, soldați și superiorii lor…
Un soldat vine la cabinetul medical al regimentului și se plânge:
– Dom’ doctor, mă simt foarte rău!
– Unde vă simţiţi rău?
– Să trăiţi, aici în armată!
***
Vulpoiul, iepurașul și ursul sunt chemați la încorporare.
Bineînțeles că niciunul nu voia să meargă în armată, așa ca se hotărăsc să recurgă anumite la tertipuri, ca să fie respinși la vizita medicală.
Vulpoiul trebuia să intre primul și se gândește ce se gândește, apoi îi vine ideea salvatoare:
– Dacă îmi tai coada, nu mă vor lua în armată, pentru că un vulpoi fără coadă stufoasă înseamnă că are un handicap și nu trebuie să meargă în armată.
Zis și făcut. Iese vulpoiul de la controlul medical și ceilalți îl întreabă:
– Ei, cum a fost?
– Inapt, fără coadă, neîncorporabil.
Iepurașul era la rând și se gândește:
– La mine, chestia cu coada nu merge. Ia uite ce coadă moca am, dar urechile! Un iepuraș fără urechi nu trebuie să facă armata.
Zis și făcut. După puțin timp iese din cabinetul medical, zâmbind.
– Ei? La tine ce-au zis?
– Respins! Fără urechi, nu pot dormi iepurește…
Vine rândul ursului:
– La mine, chestia cu coada nu ține. Nici chestia cu urechile, dar dacă îmi scot dinții, precis nu mă iau ăștia în armată.
Zis și făcut. Iese afara și prietenii îl întreabă:
– Tu ce ai făcut?
La care ursul, șuierând:
– Resssssspinssss, ssssunt prea grassss…
***
În ziua în care se acordă învoirile în oraş, soldaţii din companie sunt tare abătuţi, fiindcă au fost consemnaţi.
Un bâlbâit îşi ia inima în dinţi şi se prezintă la comandantul companiei:
– Do-dom-domnu-le că-că-căpi-căpi-tan, eu… eu.. am ne-ne-nevoie de…
– Ce-i soldat, ce te bâlbâi aşa, nu ştii că toată compania e consemnată?
– Domnule căpitan, intervine infirmierul companiei, tipul are infirmitatea asta din naştere… Poate faceţi pentru el o mică excepţie?
– Bine, treacă de la mine, scrie-i biletul! Bâlbâitul iese fericit cu biletul de învoire în mână.
– Cum dracu’ ai reuşit să-l vrăjeşti pe căpitan?, întreabă invidioşi ceilalţi soldaţi.
– Păi… păi… tre-trebuie… să.. să ştii… să vo-vorbeşti!
***
– De ce nu execuţi comenzile: „La dreapta!” şi „La stânga!”, soldat?
– Pentru că mi s-a spus că armata nu face politică…
***
Un camion militar se împotmolește în noroi.
Din întâmplare trece prin zonă un jeep cu patru ofițeri care se dau jos și împing camionul, ca să iasă din noroi.
După ce se umplu din cap până în picioare de noroi, reușesc să scoată camionul din mocirlă.
La final, unul dintre ofițeri îl întreabă pe șofer:
– Al dracului de greu camionul ăsta! Ce transporți în el?
– 20 de soldați, să trăiți.
*Aceasta este o rubrică de bancuri / umor / pamflet și va fi tratată ca atare.
