Concluziile conferinței despre importanța igienei mâinilor

Stăm bine la „igienă” și curățenie doar pe hârtie, ar fi principala concluzie despre spitalele românești, în urma evenimentului care l-a avut ca invitat principal pe profesorul Didier Pittet, inițiatorul Programului Global pentru Siguranța Pacientului – „Clean care is safer care”.

 

Ziua Igienei Mâinilor în România a fost marcată ieri, printr-o conferință cu participare internațională, la care au luat parte reprezentanți ai autorităților din Sănătate și o serie de medici epidemiologi din spitalele din țară, precum și specialiști din străinătate. Peste 500 de reprezentanți ai spitalelor publice și private din România, alături de invitați din alte zece țări au participat la eveniment.

Igiena mâinilor, subiectul central al conferinței, a fost abordat pe larg de profesorul elvețian Didier Pittet, inițiatorul Programului Global pentru Siguranța Pacientului – „Clean care is safer care”, care a coordonat, în ultimii 20 de ani, studii de epidemiologie și boli asociate infecțiilor nosocomiale. Împreună cu echipa sa a creat Modelul Geneva, o strategie multimodală bazată pe educare, instruire, conștientizarea oportunităților în igiena mâinilor și feedback-ul modelelor de comportament ale personalului medical.

Acesta a precizat, în cadrul conferinței, că România are nevoie de o îmbunătățire a controlului infecțiilor la nivel național, în scopul creșterii gradului de siguranță a pacienților din spitale. „Ceea ce trebuie făcut este îmbunătăţirea nivelului controlului infecţiilor la nivelul ţării. Acesta trebuie să fie un obiectiv național, pentru a îmbunătăţi siguranţa pacientului. Zero la sută infecţii nu este posibil în ziua de astăzi, cu cunoştinţele pe care le avem, însă procentul trebuie diminuat cât mai mult. Astăzi, ne confruntăm cu anumite infecţii care sunt foarte dificil de prevenit sau chiar imposibil. Dar, tot astăzi, avem dovezi că putem preveni 50% dintre acestea, în anumite cazuri chiar între 80 – 90%”, a declarat prof. dr. Didier Pittet.

 

În cadrul evenimentului, la care a participat și Sorina Pintea, ministrul Sănătății, au fost prezentate studii de caz privind siguranța pacientului, igiena mâinilor, prevenirea și controlul infecțiilor din Marea Britanie, Polonia, Elveția, Slovenia, Ungaria și România. 

Ministrul Pintea s-a declarat de acord cu profesorul Pittet, admițând că încă există multe spitale în România unde nu se pune foarte mare accent pe respectarea regulilor de igienă, iar curăţenia din unităţile medicale nu este direct proporţională cu fondurile ce li se alocă. „Ştiţi cu toţii – sănătatea înseamnă şi curăţenie. Un sistem medical performant presupune, pe lângă specialişti foarte buni, pe lângă echipamente medicale de înaltă performanţă, şi respectarea regulilor de igienă, într-un act medical acordat în condiţii de siguranţă atât pentru pacient, cât şi pentru personalul medical. Avem reguli, foarte multe reguli în sistem, numai că ele trebuie şi respectate. Am constatat că sunt multe spitale unde nu prea se pune accent pe respectarea regulilor. Vă spun din experienţa mea, în calitate de manager de spital, că această curăţenie în spitale nu este direct proporţională cu fondurile. Şi pentru că suntem multe femei – ştiţi  că o bună gospodină, chiar dacă nu are bani să cumpere cea mai scumpă mobilă, cele mai scumpe covoare, poate să facă din locuinţa sa un loc primitor”.

 

Sorina Pintea a recunoscut că infecțiile asociate asistenței medicale sunt încă subraportate în România, precizând în acest context că va schimba indicatorii de performanță pentru managerii de spitale, astfel încât aceștia să raporteze numărul real de infecții nosocomiale din unitățile sanitare pe care le conduc, fără a se teme că vor fi sancționați.

„Conform statisticilor, la un număr de pacienţi care ies din spital are doar 1,4% infecţii asociate actului medical, faţă de Germania care are 3,5%, Danemarca – 5,3%, Belgia – 6,3%.  Nivelurile actuale de rezistenţă antimicrobiană din România sunt îngrijorătoare. Este un raport care scoate în evidenţă toate problemele pe care le are sistemul medical din România în acest moment din acest punct de vedere. Îmi vor spune probabil, managerii de spitale că sunt sancţionaţi în funcţie de câte infecţii asociate actului medical raportează. Sigur, vom schimba aceşti indicatori de performanţă, dar nu într-o lună, poate într-un an, pentru că nu putem compara performanţa unui manager de la spitalul din Borşa, de exemplu, cu Spitalul Floreasca din Bucureşti. Va trebui să analizăm foarte bine. Aceşti indicatori vor fi bine structuraţi, astfel încât să reflecte cu adevărat munca noastră, a tuturor”, a subliniat ministrul Sănătății.

 

Printre participanții la conferință s-a numărat și medicul Alexandru Rafila, președintele Societăţii Române de Microbiologie.

În contextul afirmațiilor Sorinei Pintea, acesta a precizat că nu are importanță dacă managerul de spital are sau nu pregătire medicală, nu contează dacă este medic sau are altă profesie care nu are legătură cu domeniul medical, important este să fie capabil să introducă în unitatea sanitară un sistem prin care să oblige întregul personal medical să respecte paşii procedurali legaţi de spălarea mâinilor, pentru că așa se poate limita transmiterea infecţiilor.

„Nu putem să eliminăm infecţiile din spitale, dar putem să le reducem, mai ales pe cele grave, cu germeni multirezistenţi. Fiecare unitate medicală trebuie să facă traininguri periodice legate de instruirea personalului, trebuie să existe un responsabil care să se ocupe de această educaţie continuă, să verifice dacă în toate spaţiile din spital, inclusiv în saloanele pacienţilor, există la dispoziţie apă şi săpun sau substanţe antiseptice pentru mâini şi cred că lucrul acesta revine direct, managerului. Dacă nu raportăm infecţiile înseamnă că nu cunoaştem fenomenul real şi ne păcălim singuri. Lucrul acesta trebuie acceptat de toată lumea. Aceste infecţii există, nu pot fi eliminate din spitale, important este ca numărul lor să fie limitat şi să nu fie infecţii grave, produse de bacterii multirezistente”, a declarat dr. Alexandru Rafila.

 

În același context, microbiologul român a reiterat o dorință mai veche a sa, aceea de a fi introdusă în şcoli educaţia pentru sănătate, ceea ce ar reduce foarte mult patologiile infecţioase. „Ceea ce trebuie să avem în vedere este ca, mai întâi, să reuşim, prin educaţia generală, introducerea obligatorie a educaţiei pentru sănătate în şcoli. Cred că așa se va obține reducerea foarte multor patologii, mai ales cele din zona infecţioasă. Dacă vom învăţa copiii să se spele pe mâini, o să reuşim să îi învăţăm şi pe părinţii lor să se spele pe mâini şi lucrul acesta ţine şi de un anumit nivel de dezvoltare socială a unui popor”, a afirmat dr. Rafila, menționând că transmiterea infecţiilor – atât comunitare, banale, întâlnite zi de zi, cât şi asociate asistenţei medicale – este condiţionată de o igienă strictă.

În cadrul evenimentului de la București a avut loc și semnarea pledge-ului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru igiena mâinilor.